Premierul britanic Theresa May spune că mingea se află “în câmpul UE”, odată cu începerea celei de-a cincea runde de negocieri privind Brexit. Europenii sunt însă îngrijoraţi de dificultăţile pe care May pe are pe plan intern, transmite AFP.
Cele două echipe de negociatori se întâlnesc, ca de obicei, la sediul Comisiei Europene (CE) la Bruxelles, la o oră încă nestabilită, în vederea lansăriii acestei sesiuni de patru zile. Este vorba despre ultima rundă programată înaintea Consiliului European din 19-20 octombrie.
În calendarul ideal al negociatorului şef al Uniunii Europene (UE) Michel Barnier, acest summit trebuie să marcheze o etapă crucială, odată cu perspectiva ca liderii europeni să constate ”progrese suficiente” pe tema divorţului, pentru a deschide negocieri referitoare la relaţiile comerciale cu Londra după Brexit, prevăzut în martie 2019.
”Mingea este în câmpul lor”, va spune Theresa May luni în Camera Comunelor, potrivit serviciilor sale. ”Însă eu sunt optimistă cu privire la faptul că vom primi un răspuns pozitiv”, va adăuga ea, îndemnându-i pe europeni să fie ”supli” în vederea celei de a doua faze a negocierilor, pe care britanicii o reclamă cu nerăbdare.
Acest scenariu pare însă improbabil, atât de în urmă au rămas condiţiile stabilite de Cei 27. Ei cer progrese în trei dosare prioritare legate de despărţire, şi anume soluţionarea financiară a divorţului, soarta expatriaţilor şi consecinţele Brexitului asupra Irlandei.
”Nu am realizat încă, în prezent, în aceste trei subiecte, «progrese suficiente» pentru a începe în deplină încredere a doua fază de negociere”, a avertizat Barnier pe 3 octombrie, în Parlamentul European (PE), care a făcut aceeaşi constatare într-o rezoluţie adoptată cu o majoritate zdrobitoare.
UMBRA LUI BORIS
”Până la sfârşitul lui octombrie nu vom avea progrese suficiente (…), mai puţin în cazul unui miracol”, a spus fără ocolişuri preşedintele CE Jean-Claude Juncker în cadrul unui summit informal, la Tallin, la sfârşitul lui septembrie, părând să-şi pună puţine speranţe în a cincea rundă de negocieri.
Europenii sunt cu atât mai pesimişti cu cât sunt îngrijoraţi de consecinţele asupra negocierilor ale fragilităţii Theresei May, ilustrate de discursul său de coşmar, miercuri, în faţa delegaţilor partidului ei, pătat de accese frecvente de tuse.
În plină criză de leadership, conducătoarea conservatoare a fost intreruptă de un actor de comedie care a venit să-i înmâneze un formular de concediere ”din partea lui Boris Johnson”, ministrul ei de Externe care-i sfidează autoritatea îndemnând la un Brexit mai ”dur”.
”Declaraţiile lui Johnson în cursul pregătirii şi Congresului Partidului Conservator au condamnat perspectiva unei soluţii în Consiliul European din octombrie”, consideră Mujtaba Rahman, o analistă la think tank-ul Eurasia, apreciind că ministrul a ”erodat încrederea Celor 27”.
În opinia unui diplomat european, ”problema Thereseii May este că ea trebuie să vorbească mereu cu două auditorii în acelaşi timp: aripa «hard Brexit» din partidul său, căreia trebuie să-i dea asigurări, şi cu europenii, pe care trebuie să-i asigure că se află într-un tipar de negociere”.
”DIVERGENŢE SERIOASE”
UE a saluttat ”tonul constructiv” şi ”noua dinamică” imprimate negocierilor prin discursul lui May de la 21 septembrie, la Florenţa (Italia), unde a propus o perioadă de tranziţie post-Brexit de doi ani şi a promis că ţara sa îşi va ”onora” angajamentele financiare faţă de Uniune.
Însă ”rămân divergenţe serioase, în special cu privire la soluţia financiară”, a precizat ulterior Barnier în PE.
Încheierea tuturor socotelilor şi plata de către regatul Unit în vederea onorării angajamentelor finananciare în UE este evaluată neoficial între 60 şi 100 de miliarde de euro de către europeni, potrivit unor surse.
Negociatorii europeni nu cer însă, pentru moment, un angajament în cifre Londrei, ci un acord de principiu asupra unei metode de clacul, încă departe de a fi atins.
Mijloacele de garantare după Brexit a drepturilor cetăţenilor europeni în Regatul Unit rămân alt măr al discordiei. Londra şi Bruxellesul nu au reuşit să ajungă la un acord asupra rolului pe care-l va putea juca în acest sens Curtea de Justiţie a UE (CJUE).
(News.ro)