Peste un milion de noi solicitanţi de azil au ajuns în Europa în 2016. Câţi au fost acceptaţi în România şi câți mai așteptă la ”porțile” UE

Bogdan Buburuz / 21.03.2017
Peste un milion de noi solicitanţi de azil au ajuns în Europa în 2016. Câţi au fost acceptaţi în România şi câți mai așteptă la ”porțile” UE

Numărul noilor solicitanţi de azil care au cerut protecţie internaţională în Uniunea Europeană în 2016 este aproape dublu faţă de anul 2014. Peste 1,2 milioane de oameni au venit în Europa în 2016, iar Germania a înregistrat mai mult de jumătate din totalul noilor solicitanţi din UE. Încă un milion de persoane aşteaptă să fie acceptate.

Numerele oficiale privind noii solicitanţi de azil din Uniunea Europeană au fost făcute publice de Eurostat şi arată că 1.204.300 de noi solicitanţi de azil au cerut protecţie internaţională în ţările membre ale Uniunii Europene. Numărul total e ceva mai mic faţă de cel din 215, când 1.257.000 de noi solicitanţi au fost înregistraţi, dar aproape dublu faţă de cel din 2014, când 562.700 de noi solicitanţi de azi au fost înregistraţi în ţările din Uniunea Europeană.

Germania, tărâmul făgăduinţei pentru solicitanţii de azil

Cu 722.300 de noi solicitanţi de azi înregistraţi în 2016, Germania a atins 60% din totalul noilor veniţi în ţările din UE. Potrivit legii din Germania, ţara asigură drepul la azil victimelor persecutării politice. Dreptul fundamental la azil are o prioritate ridicată în Germania, care astfel “arată deschiderea pentru îndeplinirea obligaţiei sale istorice şi umanitare de a acceta refugiaţi”.

Ministerul de Interne din Germania transmite că solicitanţii de azil cărora autorităţile de la graniţă le permit accesul în Republica Federală Germania sau care sunt găsiţi în ţară fără un permis de şedere sunt transferaţi la cel mai apropiat centru de primire. Solicitanţii de azil primesc un certificat care le permite să locuiască în ţară pe durata procedurilor de azil.

Dacă solicitarea este acceptată, persoanele cărora li s-a aprobat şederea sau li s-a oferit statutul de refugiat primesc un drept de şedere temporar şi acelaşi statut ca şi cetăţenii germani cu asigurare socială, astfel că au dreptul la asistenţă socială, alocaţii pentru copii, ajutoare pentru creşterea copiilor, lecţii pentru învăţarea limbii şi alte forme de asistenţă pentru integrare.

Ţările europene care au primit solicitanţi de azil cu braţele deschise

După Germania, Italia este ţara care a primit cei mai mulţi noi solicitanţi de azil – 121.200 de persoane, sau 10% din totalul lor. Topul este completat de Franţa, cu 76.000 de persoane, sau 6% din total, Grecia, cu 49,900 de oameni, reprezentând 4%, Austria, care a primit 39.900 de soclicitanţi de azi, adică 3%, şi Regatul Unit, cu 38.300 de noi solicitanţi de azil primiţi. Potrivit Eurostat, printre ţările membre ale UE care au primit mai mult de 5.000 de noi solicitanţi de azil în 2016, numărul acestora a crescut cel mai mult în comparaţie cu 2015 în Grecia, unde s-a înregistrat o creştere de 339%, Germania, cu o creştere de 63% şi Italia, care a primit cu 46% mai mulţi noi solicitanţi de azil.

În contrast, cea mai mare scădere a numărului de noi solicitanţi de azil a fost înregistrată în ţări precum Suedia, Finlanda şi Danemarca – procentul a fost de peste 70% în fiecare dintre aceste ţări – dar şi în Ungaria, Belgia, Olanda şi Austria.

În 2016 au fost 2.360 de noi solicitanţi de azil la milionul de locuitori din Uniunea Europeană. Comparat cu populaţia fiecărei ţări, cel mai mare număr de noi solicitanţi de azil înregistraţi a fost în Germania (8.789 la milionul de locuitori), urmând apoi Grecia, Austria, Malta, Luxemburg şi Cipru. În contrast, raportat la milionul de locuitori, cel mai mic număr de noi solicitanţi de azil aprobaţi a fost înregistrat în Slovacia (18 solicitanţi), Portugalia, România (94 la milionul de locuitori) Cehia şi Estonia – fiecare dintre aceste ultime două acceptând 114 noi solicitanţi la milionul de locuitori.

Care este situaţia în România

Potrivit datelor oficiale transmise de Eurostat, România a primit, în 2016, 1.855 de noi solicitanţi de azil. Numărul este în creştere faţă de 2015, când ţara noastră a înregistrat un număr de 1.225 de noi solicitanţi de azil, creşterea fiind de 51%. Raportat la numărul total de noi solicitanţi de azil ajunşi în 2016 în toate ţările din Uniunea Europeană, România a primit doar 0.2%.

De unde provin noii solicitanţi de azil

Siria, cu 28% din numărul total al noilor socilitanţi de azil, a fost din nou, în 2016, principala ţară a acestora. Dintre cei 334.800 de sirieni care au cerut azil pentru prima dată în Uniunea Europeană în 2016, aproape 80%, adică 266.250 de oameni, au fost înregistraţi în Germania. În total, sirienii reprezintă majoritatea noilor solicitanţi de azil din 13 ţări membre ale UE.

Afganistan, cu 15% din totalul solicitanţilor de azil, a rămas a doua ţară. Dintre cei 183.000 de afgani care au cerut azil în UE, 127.000, adică aproape 70%, au fost înregistraţi în Germania. În cinci ţări, afganii au fost cei mai mulţi care au solicitat azil.

Pe al treilea loc se află Irak, din care provin 127.000 de noi solicitanţi de azil, adică 11% din totalul celor care au ajuns în UE în 2016. Trei sferturi dintre aceştia, adică 96.100 de oameni, au depus cerei în Germania.

Un milion de persoane aşteaptă pe liste

La sfârşitul anului trecut, 1.094.100 de solicitări de protecţie internaţională în ţările membre ale Uniunii Europene erau încă în aşteptare, fiind analizate de autorităţile naţionale. La sfârşitul lui 2015, erau aproximativ la fel de multe astfel de solicitări, potrivit Eurostat. Germania avea cei mai mulţi solicitanţi de azil în aşteptare – 601.900 de oameni, reprezentând 55% din totalul pe Uniunea Europeană. În top se mai află Italia, Suedia şi Austria.

Soclitările în aşteptare sunt cele care au fost făcute în orice perioadă şi care încă sunt analizate de autortităţile din fiecare ţară la finalul perioadei de referinţă. Cu alte cuvinte, se referă la “cantitatea” de solicitări în cazul cărora deciziile sunt încă în aşteptare.

Termenul de noi solicitanţi de azil face referire la persoanele care au depus o solicitare pentru protecţie internaţională sau care au fost incluse în astfel de solicitări de membrii familiei lor pentru prima dată.

Citește și...