Italia este afectată de una dintre cele mai importante secete din ultimele decenii, iar zece regiuni cer să se decreteze starea de calamitate naturală, culturi au suferit pagube considerabile, iar Roma are în vedere o raţionalizare a apei curente, relatează AFP, citat de News.ro.
În această vară, desoebit de secetoasă, Italia înregistrează un deficit de 20 de miliarde de metri cubi de apă, cât Lacul Como, apreciază experţii.
Pe plan naţional, temperaturile medii înregistrate de la începutul anului sunt mai mari cu 0,9 grade Celsius decât valorile normale de sezon.
Potrivit serviciilor meteorologiei naţionale, Italia a avut parte de primăvara cea mai blândă şi a doua cea mai secetoasă din ultimii 60 de ani, ceea ce se traduce printr-un ”deficit în ploaie de 33% în comparaţie cu media primelor şase luni ale anului”.
Iar autorităţile nu preconizează o scădere notabilă a temperaturilor sau precipitaţii în zilele următoare.
Ministrul Mediului Gian Luca Galletti vrea însă să ofere asigurări. ”Să nu creăm un alarmism. Am evitat până acum situaţiile de urgenţă prin acţiunea noastră de supraveghere şi vom vedea, în funcţie de evoluţia condiţiilor atmosferice în zilele următoare”, declara el duminică.
Situaţia fluviului Po, cel mai lung în Italia, de care depinde 35% din producţia agricolă naţională, este considerată deosebit de îngrijorătoare, la un nivel cu 50 de centimetri mai scăzut faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă, potrivit Coldiretti, cel mai important sindicat agricol din ţară.
Organizaţia a apreciat că pierderile suferite de agricultori şi crescători de animale ”ar depăşi două miliarde de euro”, iar două treimi din teritoriul ţării s-ar confrunta cu ”probleme cu apa”.
Producţia de cereale a scăzut cu 30% în Lombardia, viile au fost afectate în nord-est, la fel şi livezile de măslini în Puglia şi în Calabria sau tomatele şi fructele în Emilia-Romagna.
În total, zece din cele 20 de regiuni italiene au cerut să se decreteze starea de calamitate naturală, care prevede suspendarea plăţii taxelor de către agricultori şi accesul la un fond de despăgubire.
Însă agricultura nu este singura afectată.
Marile oraşe sunt şi ele afectate, în frunte cu Roma, care intenţionează să raţionalizeze începând de sâmbătă apa potabilă a 1,5 milioane de locuitori. Întreruperile preconizate ar putea să ajungă până la opt ore pe zi.
Preşedintele regiunii Latium, Nicola Zingaretti, a lansat alerta sâmbătă, din cauza nivelului excesiv de scăzut al Lacului Bracciano, situat la aproximativ 30 de kilometri nord de capitală şi care contribuie cu 8% în alimentarea cu apă a Romei.
Catalogând situaţia drept ”gravă” şi apreciind că există ”un risc de catastrofă ecologică”, alesul a dispus să fie oprită captarea apei din lac.
Această decizie a fost imediat contestată de gestionarul apei potabile al metropolei romane, Acea, care o consideră ”un act ilegitim, anormal şi inutil în raport cu obiectivul apărării lacului”, potrivit patronului societăţii, Paolo Saccani.
”Nu există alternativă: fie ordonanţa este retrasă şi continuăm să luăm apă din Bracciano, fie vom fi nevoiţi să procedăm la întreruperi prin rotaţie (pe cartiere) sau la scăderea presiunii”, a anunţat el.
Toate părţile urmau să se întâlnească marţi la Capitoliu, la iniţiativa primarului Virginia Raggi (Mişcarea Cinci Stele, M5S, populistă), cu scopul de a găsi o soluţie care să permită evitarea întreruperii alimentării cu apă a aproximativ 1,5 milioane de romani din cele aproape trei milioane de locuitori ai capitalei.
Vaticanul a luat-o înainte şi a decis luni să-şi închidă fântânile, fie că se află în exterior, în celebra Piaţă Sfântul Petru, fie în grădini.
Sursa foto: pixabay.com