Cele mai controversate 10 decizii ale lui Donald Trump în prima săptămână de la învestire

Amalia Blanariu / 28.01.2017
Cele mai controversate 10 decizii ale lui Donald Trump în prima săptămână de la învestire

Încă din primele zile de la instalarea sa în Biroul Oval, noul președinte american Donald Trump a semnat mai multe ordine executive care prevăd atât măsuri controversate anunțate în campania electorală, cât și multe alte decizii care au fost aspru criticate și au scos milioane de americani în stradă.

EvoNews a analizat acțiunile președintelui american și a centralizat 10 dintre cele mai controversate decizii din prima săptămână a mandatului celui de-al 45-lea președinte al SUA.

Zidul scump care divizează americanii

Zidul de la granița SUA-Mexic este una dintre cele mai disputate și scumpe decizii ale noului președinte. Miercuri, exact când o delegație mexicană condusă de Ministrul de Externe Luis Videgaray sosea la Casa Albă, Donald Trump semna ordinul de contrucție a zidului pe o lungime de 3.200 de kilometri de la granița americano-mexicană.

Donald Trump a declarat într-un interviu pentru ABC News că planificarea construcției va începe imediat, iar lucrările efective la zid, care ar costa între 12 și 15 miliarde de dolari, ar începe în câteva luni.

Costurile, potrivit lui Trump, vor fi suportate integral de către Mexic, însă omologul său de peste graniță, președintele mexican Enrique Pena Nieto, nu este de aceeași părere, declarând că țara sa nu va da niciun ban pentru acesta. Totodată, el a decis să anuleze întâlnirea plănuită pentru joi cu Donald Trump, în contextul în care acesta i-a transmis să renunțe la întrevederea programată dacă nu intenționează să plătească pentru zid.

Tăierea finanțării, lovitura dură pentru orașele cu imigranți

O altă măsură pe care Donald Trump a decis să o ia împotriva imigranților a fost să anunțe reducerea fondurile federale destinate orașelor și statelor ”sanctuar”, cele mai multe aflate sub guvernare democrată, care adăpostesc imigranți ilegali.

Această măsură ar genera reduceri de 2,27 miliarde de dolari din fondurile anuale ale celor mai mari 10 orașe din țară, o parte din aceste sume incluzând și bani pentru programe pre-școlare, potrivit unei analize Reuters.

”Listă neagră” săptămânală

Ordinul executiv semnat de Trump prevede și un plan pentru ca orașele-sanctuar să publice săptămânal o listă cu infracțiuni comise de imigranți, cu scopul de a ”informa mai bine publicul cu privire la amenințările la adresa siguranței publice asociate cu jurisdicțiile-sanctuar”.

Papa iartă avorturile, însă Trump semnează o lege anti-avort

Președintele american a semnat luni și un decret care interzice organizațiilor non-guvernamentale finanțate din Statele Unite să ofere informații și consiliere cu privire la avorturi, o mișcare aspru criticată deoarece ar încălca drepturile femeilor. De asemenea, mai multe organizații au criticat legea fiindcă ar crește riscurile la care se expun femeile prin practicarea avorturilor în condiții nesigure și nefiind informate corespunzător.

În timp ce Trump a semnat acum legea anti-avort, anul trecut, Papa Francisc a extins pe termen nelimitat puterea tuturor preoților catolici de a ierta avortul, care era rezervată înainte doar episcopilor și anumitor duhovnici.

”Asigurarea pentru toți” înlocuiește Obamacare

Noul președinte are în plan înlocuirea legii actuale a sănătății, cunoscută drept Obamacare, cu o ”asigurare pentru toți”, potrivit unui interviu cu Washington Post. Trump a declarat că va discuta cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice despre prețurile medicamentelor și insistă ca acestea să negocieze pentru planuri de sănătate accesibile vârstnicilor și celor cu posibilități reduse. De asemenea, a spus despre Obamacare că este ”un dezastru” și că ”nu asigură ce ar trebui să asigure”.

Cu toate acestea, există îngrijorarea că măsurile propuse de Trump ar duce la haos în sistemul american de sănătate.

Obamacare sau legislaţia pentru extinderea accesului la sănătate (Affordable Care Act), a fost introdus în 2010. Sistemul a mărit contribuţiile la asigurările de sănătate pentru contribuabili, de aceea a stârnit și nemulțumiri. Astfel, sumele în acest mod obţinute finanţează accesul la servicii de sănătate al americanilor care nu plătesc contribuţii. Cu toate acestea, milioane de americani s-au înscris în acest program, pentru a obţine acces la servicii medicale.

Retragerea din acordul comercial Trans-Pacific

Donald Trump a semnat și actul oficial de retragere a Statelor Unite din Parteneriatul Comercial Trans-Pacific, distanțând astfel Statele Unite de partenerii săi asiatici în contextul în care influența Chinei în regiune crește.

Republicanul a spus că acest acord comercial afecta industria Statelor Unite.

Acordul a fost negociat de fostul președinte Barack Obama, însă nu a primit niciodată aprobarea Congresului, și era principalul element al administrației Obama de a contracara influența Chinei în regiunea Asia-Pacific.

Conductele discordiei

Donald Trump a fost criticat de amerindieni și de activiștii care luptă împotriva încălzirii globale după ce a semnat un ordin executiv ce aprobă conductele Keystone XL Pipeline și Access Dakota, proiecte anterior blocate de administrația Obama din cauza impactului nociv asupra mediului. Mai mult, Trump a declarat că va modifica și reglementările privind industria americană, spunând că grija pentru mediu a ”scăpat de sub control”.

Schimbările climatice, o pagină goală pe site-ul EPA

Administrația Trump a cerut Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) să închidă de pe site-ul propriu pagina cu privire la schimbările climatice, în ceea ce se dovedește a fi cea mai recentă mișcare a noului președinte de a șterge eforturile lui Obama în lupta contra schimbărilor climatice. Cercetătorii au avertizat că ștergerea acestei pagini ar însemna pierderea unor informații importante care au fost acumulate în ani de zile.

Sfârșitul ”visului american” pentru cei din Orientul Mijlociu și Africa

Preşedintele Donald Trump a semnat vineri noaptea un ordin executiv care suspendă primirea refugiaţilor şi impune controale dure pentru cetăţenii a şapte ţări predominant musulmane care vor să viziteze Statele Unite. Prin acest ordin executiv, preşedintele îşi respectă una dintre cele mai controversate promisiuni făcute în timpul campaniei electorale, atunci când a cerut ”o interdicţie totală pentru intrarea musulmanilor în SUA”.

Acest ordin executiv blochează cu efect imediat, pentru o perioadă temporară de cel puţin 120 de zile, toate programele de primire a refugiaţilor în Statele Unite. De asemenea, preşedintele cere impunerea unor reguli mai dure pentru selecţia refugiaţilor, dacă programele vor fi reluate în viitor.

Noile reguli vor da asigurări ”că cei care primesc aprobare prin programul de primire a refugiaţilor nu reprezintă un risc la adresa securităţii şi prosperităţii din Statele Unite”.

Prin acest ordin executiv s-a decis inclusiv blocarea pe termen nedeterminat a primirii refugiaţilor sirieni în SUA. Această interdicţie poate să fie ridicată doar atunci când preşedintele republican decide că refugiaţii sirieni nu mai reprezintă o ameninţare de securitate.

De asemenea, autorităţile americane nu vor mai emite vize pentru o perioadă de cel puţin 90 de zile pentru migranţii sau vizitatorii din şapte ţări musulmane, printre care se numără: Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen.

În timpul suspendării programelor de primire a refugiaţilor şi de emitere a vizelor, administraţia va fi ocupată cu redactarea unor noi regulamente, care să permită ”verificarea extremă a istoriei” aplicanţilor pentru viză sau azil în Statele Unite.

Preşedintele Donald Trump permite însă o serie de excepţii pentru membrii unor minorităţi religioase, ceea ce înseamnă tratament distinct pentru creştinii din Orientul Mijlociu.

Măsura a fost dur criticată de zeci de activişti care militează pentru respectarea libertăţilor civile, precum şi de experţii antiterorism din Statele Unite. Acest ordin executiv este catalogat drept o măsură inumană care pune laolaltă victimele unui conflict violent cu extremiştii care îi ameninţă.

Blocarea angajărilor

Președintele Donald Trump a semnat luni și un ordin executiv care blochează angajările în sistemul federal, despre care administrația sa spune că va încetini creșterea dramatică a forței de muncă guvernamentale. Această măsură, criticată de sindicatele reprezentând muncitori federali, s-ar aplica la nivelul guvernului federal exceptând departamentul militar, al securității naționale și personalul din siguranța publică.

Randy Erwin, președintele Sindicatului Național al Muncitorilor Federali, spune că acest blocaj ar face ca guvernul să se bazeze pe contracte cu mediul privat, ceea ce ar duce la o creștere a costurilor.

Potrivit celor mai recente statistici, forța de muncă federală americană este la cel mai scăzut nivel din 1965.

Citește și...