Rusia va încerca să obţină de la Donald Trump anularea sistemului antirachetă din România

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va încerca să obţină un acord cu Administraţia Donald Trump care să blocheze sistemele antirachetă NATO din România şi Polonia, precum şi anularea sancţiunilor antiruse, apreciază Michael Morell, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA (CIA), potrivit Mediafax.

Michael Morell, fost director adjunct şi director general interimar al CIA, a vorbit, într-un interviu acordat publicaţiei digitale americane The Cipher Brief, despre perspectivele relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia.

Rugat să comenteze recenta expulzare a diplomaţilor ruşi din Statele Unite şi dacă a fost surprins că Vladimir Putin nu a adoptat o măsură simetrică, Michael Morrell a explicat: “Reacţia lui Vladimir Putin a fost neobişnuită, dar nu surprinzătoare. Este neobişnuită pentru că, de obicei, ruşii răspund simetric atunci când Statele Unite expulzează agenţi de informaţii. Birocraţii de la Moscova aşteptau acest lucru – un răspuns simetric. Dar nu este surprinzător că Putin nu a dat curs acelei recomandări, deoarece acest lucru este compatibil cu abordarea faţă de Donald Trump: vrea să îl câştige de partea sa, îl vrea prieten”.

“Vladimir Putin are o miză pe termen lung. Primul lucru pe care îl va vrea va fi o întâlnire bilaterală cu preşedintele Donald Trump care să producă un acord prin care Statele Unite să elimine sancţiunile occidentale impuse (Rusiei – n. red.) din cauza crizei din Ucraina şi acceptul SUA de a nu continua proiectele antirachetă din România şi Polonia, în schimbul unui efort militar comun împotriva reţelei teroriste Stat Islamic în Siria”, a adăugat Michael Morell.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

“Un astfel de acord ar conţine avantaje strategice pentru Vladimir Putin, iar el mizează pe avantaje politice pentru Donald Trump, pentru a putea evita interesele generale strategice ale Statelor Unite, întrucât celei mai mari părţi a publicului american de fapt nu prea îi pasă de Ucraina sau de apărarea antirachetă în Europa de Est, dar sunt preocupaţi de reţeaua Stat Islamic”, adaugă specialistul.

Statele Unite au anunţat, la sfârşitul anului 2016, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi, închiderea a două misiuni diplomatice ruse, precum şi sancţiuni vizând oficiali şi entităţi de pe teritoriul Rusiei, pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Moscova după ingerinţele ruse în campania electorală americană. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să nu aprobe cererea Ministerului rus de Externe de expulzare a 35 de diplomaţi americani, argumentând că aşteaptă instalarea Administraţiei Donald Trump, la Washington, pentru a relansa relaţiile ruso-americane.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.