Toggle Menu
  1. Home/
  2. Internațional/

Acordul CETA va aduce ridicarea vizelor pentru Canada, dar ar putea plasa companiile multinaționale deasupra legilor statelor UE. Exemplul Roșia Montană

Acordul Economic şi Comercial între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), adoptat miercuri de Parlamentul European, deschide calea ridicării vizelor pentru cetățenii români și bulgari care vor să călătorească în Canada, însă este puternic contestat de mai multe organizații non-guvernamentale printre care și Corporate Europe Observatory, care susține într-un raport că adoptarea CETA ar plasa companiile multinaționale deasupra legilor statelor UE, dând drept studiu de caz conflictul Roșia Montană în care este implicată compania canadiană Gabriel Resources. 

Advertisement


UPDATE: Acordul CETA a fost adoptat miercuri de Parlamentul European, 408 de parlamentari au votat pentru acord, 254 împotrivă, iar 33 s-au abţinut, potrivit news.ro.

România și Bulgaria condiționaseră acceptul pentru adoptarea CETA de ridicarea vizelor de către Canada pentru cetățenii din cele două state.

Advertisement


De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză. Vizele vor fi eliminate în totalitate începând din 1 decembrie 2017.

Criticii spun însă că beneficiile pentru cetățenii de rând vor fi substanțial mai mici decât câștigurile.

Faptul că acordul dintre UE și Canada permite marilor companii să rezolve disputele cu statele în care își desfășoară activitatea folosindu-se de curți de arbitraj pentru soluționarea disputelor între investitor și stat – Investor-state dispute settlement (ISDS) – și nu în tribunalele statelor respective este văzut ca o măsură care va favoriza multinaționalele în detrimentul intereselor statelor și ale cetățenilor.

Exemplul dat de Corporate Europe Observatory este cazul Roșia Montană, pentru care compania minieră Gabriel Resources a dat în judecată statul român într-o instanță de arbitraj ISDS solicitând compensații de patru miliarde de euro pentru refuzul de a i se permite exploatația minieră.

Organizația non-guvernamentală care are ca obiect de activitate monitorizarea abuzurilor comise de marile corporații spune că, odată adoptat acordul CETA, cazuri similare cu cel al Roșiei Montană vor deveni normale.

Companiile vor avea puterea de a ocoli sistemul de justiție al statelor

”ISDS sunt valabile în mii de acorduri internaționale și de investiții. Acestea permit companiilor să dea în judecată guverne și parlamente despre care cred că au violat prin acțiunile lor drepturile investitorilor străini. Aceste procese ocolesc tribunalele statale și au loc în fața unei curți internaționale de arbitri, care va decide dacă profitul privat este mai important ca interesul public”, se arată în raportul Corporate Europe Observatory.

”Aceste curți interpretează legea în moduri care sunt deseori favorabile corporațiilor. De-a lungul globului, ISDS au acordat marilor afaceri miliarde de dolari din banii contribuabililor – deseori pentru a compensa măsuri luate de state în interes public”, spune raportul.

Pentru a exemplifica ceea ce consideră că ar putea deveni o normă, Corporate Europe Observatory dă exemplul procesului intentat de Gabriel Resources statului român la o astfel de curte.

”Compania minieră canadiană Gabriel Resources a intentat un proces la ISDS pentru a putea continua exploatația minieră pentru argint și aur prin folosirea de substanțe toxice în localitatea istorică Roșia Montană din România, un proiect contestat prin mișcări de stradă. Curțile Românești au considerat că Gabriel Resources a obținut ilegal mai multe autorizații pentru a opera în mină. Alte autorizații nu au fost obținute niciodată. Gabriel Resources folosește acum o portiță legislativă pentru a da în judecată România la un tribunal internațional de investiții, cerând compensații de miliarde. Procesul prefigurează tipul de pretenții pe care companiile le-ar putea avea de la statele UE în cazul în care acordul CETA intră în vigoare”, se arată în raport.

Acordul CETA, care favorizează rezolvarea disputelor în tribunale de tip ISDS este contestată și de ONG-urile din România.

”ISDS este un sistem care permite companiilor străine să dea în judecată guvernul ţării gazdă la tribunale private pentru profitul nerealizat, pe baza tratatelor de investiții, nu a unor legi naționale”, precizează reprezentanții ONG-ului DeClick.

”Acest sistem are ca rezultat sentinţe obligatorii, transferând astfel puteri fundamentale de la legiuitori aleşi şi tribunale independente la avocaţi privaţi, care au rolul de arbitri în tribunale private”.

Bilanț favorabil pentru companii în procesele la ISDS

Raportul Corporate Europe Observatory arată că numărul proceselor la curți de tip ISDS a crescut spectaculos în ultii ani. Dacă în 1995 existau trei astfel de cazuri, în 2015 numărul de procese urca la 74.

În prezent, un sfert dintre cazuri sunt intentate de companii care se ocupă cu exploatarea gazelor, a petrolului sau de către companii miniere.

Miza o reprezintă fie compensații precum cele cerute de Gabriel Resources fie solicitări din partea companiilor pentru schimbarea unor legi ale statelor în care acestea își desfășoară activitatea.

Majoritatea cazurilor au fost câștigate de companii. 94,5% dintre cazuri au fost câștigate de companii cu venituri anuale ce depășesc un miliard de dolari sau de indivizi cu o avere mai mare de 100 de milioane de dolari.

Costurile legale în cazul proceselor au fost în medie 4,5 milioane de dolari, cele mai mari cheltuieli fiind de 74 de milioane. Chiar dacă o parte câștigă, costurile legale nu sunt mereu achitatea de cealaltă parte în astfel de procese.

Dan Radu

loading...