Războiul berilor. Ungaria cere boicotarea Heineken din cauza unei decizii luate în România

Un boicot în Ungaria asupra berilor făcute sub umbrela Heineken a fost solicitat de șeful cancelariei premierului Victor Orban, Janos Lazar, în urma unui proces intentat de Heineken România asupra unui producător de bere maghiar care își distribuia produsul în secuime.

Heineken România, care deține marca de bere Ciuc a dat în 2014 în judecată producătorul maghiaro-român Lixid Project care distribuia în marca de bere Csiki, foarte populară în rândul minorității maghiare din Transilvania.

Heineken România a susținut că numele Csiki se aseamănă prea mult cu numele Ciuc. De fapt, denumirea completă a berii comercializate de Lixid Project era ”Igazi Csiki Sőr” – ”Adevărata bere Ciuc (Csiki)”.

Deși a pierdut în primă instanță, Heineken România a avut câștig de cauză, în final, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, la Curtea de apel din Târgu Mureș.

Cât costă berea și apa minerală pe plajele din Thassos în 2024? Prețurile sunt uriașe față…

Piaţa berii ar putea depăşi pragul de 4 miliarde lei în acest an – Analiză

Curtea i-a interzis producătorului Lixid Project să mai utilizeze numele Csiki pentru marca sa de bere.

Decizia obligă producătorul ”ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă însemnele Igazi Csiki Sőr” și ”să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”.

Deținătorul Lixid Project, Lénárd András, a catalogat decizia Curții de Apel din Târgu Mureș drept una ce ține de naționalismul românesc și care ar avea menirea de a împiedica crearea de slujbe în secuime.

Reacții vehemente în Ungaria

Procesul din România a stârnit reacții vehemente și în Ungaria. Partidul ultra-naționalist Jobbik a fost primul care a cerut boicotarea produselor Heineken, afirmând că decizia Curții din România reprezintă un atac asupra secuimii din Transilvania.

Jobbik a propus, chiar, introducerea berii Csiki pe lista produselor tradiționale maghiare, pentru a beneficia de protecția statului.

La cererile de boicot asupra produselor Heineken s-a raliat și primarul orașului maghiar Hodmezovasarhely, István Almási, care a solicitat comercianților și restaurantelor din localitate să boicoteze berile produse de Heineken. Almási a făcut și o ofertă către Lixid Project să își mute operațiunile în orașul său.

Mai mult, fostul primar din Hodmezovasarhely, Janos Lazar, care acum este șeful cabinetului premierului Victor Orban și considerat al doilea om din guvern, a criticat dur acțiunile producătorului olandez de bere.

Acțiunile Heineken sunt ”nedemne, nedrepte și anti-maghiare”, a declarat Janos Lazar. ”Toți maghiarii ar trebui să se unească împotriva unui astfel de gest”, a adăugat acesta, afirmând că decizia Curții din România se înscrie într-un tipar în care instituțiile românești încearcă să ”marginalizeze” simbolurile maghiare.

Între timp, la apelurile de boicot ale oamenilor politici au răspuns mai mulți comercianți. Printre cei mai notabili se numără organizatorii festivalului RockMaraton, care au anunțat că berea ”Soproni”, produsă în Ungaria de Heineken, nu va fi vândută în timpul evenimentului.

Heineken Ungaria s-a ferit să comenteze pe seama controversei, directorul diviziei maghiare, Jose Matthijsse, mărginindu-se doar să afirme că un boicot ”nu este calea cea bună” pentru a rezolva o criză ce poate costa slujbele unor angajați maghiari.

Situația a fost comentată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a ales o cale de mijloc.

Kelemen Hunor a afirmat că Heineken ”a făcut o greșeală folosind forța brută în locul dialogului” cu Lixid Project. Liderul UDMR a adăugat, însă, că politicul nu ar trebui să se amestece în această dispută.

”Disputa trebuie să rămână una comercială. Politica nu își are locul aici”, a comentat Hunor.