Un judecător federal din Seattle a blocat temporar, vineri, decretul împotriva imigraţiei al preşedintelui Donald Trump vizând şapte ţări musulmane, iar Casa Albă a promis imediat o replică, prefigurând astfel o înfruntare cu justiţia americană, scrie news.ro.
Ordinul de interdicţie temporară al judecătorului James Robart este valabil pe tot teritoriul american, pe perioada în care este examinată o plângere depusă luni de către secretarul Justiţiei din statul Washington Bob Ferguson.
Răspunsul Casei Albe nu s-a lăsat aşteptat. ”Secretarul Justiţiei intenţionează să depună un ordin de interzicere de urgenţă” în vederea aplicării decretului şi anulării deciziei judecătorului Robart, potrivit unui comunicat.
Casa Albă a catalogat iniţial drept ”scandaloasă” această decizie a justiţiei, după care a emis o nouă versiune a comunicatului, câteva minute mai târziu, suprimând acest epitet.
Judecători federali din mai multe alte state s-au pronunţat de asemenea împotriva interdicţiei, de când a fost decretată, vinerea trecută, inclusiv în California şi în statul New York, însă decizia judecătorului Robart are aplicarea cea mai vastă.
”Constituţia a învins astăzi”, a declarat Ferguson, un democrat, după anunţarea deciziei. ”Nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar preşedintele”, a adăugat el, notând că judecătorul Robart a fost numit de către fostul preşedinte republican George W. Bush.
Ferguson a depus plângere luni, cu scopul de a invalida puncte-cheie ale decretului prezidenţial, care închide frontierele Statelor Unite refugiaţilor timp de patru luni, iar cetăţenilor din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană – Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen – timp de trei luni. Sirienii fac obiectul unei interdicţii pe termen nedeterminat.
În plângerea sa, Ferguson afirma că interdicţia decretată de preşedinte este contrară drepturilor constituţionale ale imigranţilor şi familiilor lor, deoarece îi vizează în mod expres pe musulmani.
Guvernatorul statului Washington Jay Inslee a evocat la rândul său o ”viztorie răsunătoare”, însă a avertizat că bătălia pentru retragerea decretului nu s-a terminat.
”SCURTĂ DURATĂ”
Este o părere împărtăşită de Ferguson, care a declarat pentru CNN că ”nu ar fi surprins” ca acceastă înfruntare ”să se termine la Curtea Supremă”.
Imediat, consecinţele asupra călătorilor din ţările vizate erau neclare.
”Vom anunţa orice schimbare care-i afectează pe călătorii către Statele Unite imediat ce informaţia va fi disponibilă”, a anunţat o sursă apropiată Departamentului de Stat.
Decretul s-a tradus în weekendul trecut prin reţinerea pe aeroporturi a aproximativ 109 persoane cu reşedinţa legală în Statele Unite, potrivit Casei Albe, iar alte sute erau împiedicate să se îmbarce cu destinaţia Statele Unite.
De la intrarea lui în vigoare, Statele Unite au revocat 60.000 de vize acordate unor cetăţeni din cele şapte ţări vizate.
”Ca să punem această cifră în perspectivă, noi am acordat peste 11 milioane de vize (…) în anul fiscal 2015”, a declarat Will Cocks, un purtător de cuvânt al Biroului afacerilor consulare.
În Statele Unite, decretul a fost catalogat drept ”propagandă de o amploare de neimaginat” pentru jihadişti, de către cinci senatori democraţi, într-o scrisoare adresată secretarului american al Apărării.
Doi senatori republicani – John McCain şi Lindsey Graham – au apreciat deja că el echivalează cu ”a trage un glonţ în piciorul luptei împotriva terorismului”.
Decretul provoacă indignare în întreaga lume de o săptămână, dar şi manifestaţii.
Premierul britanic Theresa May l-a catalogat drept o ”eroare (care) seamănă discordie”. Franţa şi Germania l-au criticat, iar secretarul general al ONU a cerut să fie retras.
Celebrul Muzeu de Artă Modernă (MoMA) din New York a decis să expună opere ale unor artişti originari din mai multe ţări vizate de decretul împotriva imigraţiei al lui Donald Trump, în semn de protext faţă de acest text.
Tot în metropola americană, un important miting anti-Trump, la apelul comunităţii gay, este prevăzut pentru sâmbătă.