Un maraton cultural românesc marchează în Portugalia centenarul relațiilor diplomatice dintre cele două țări

România și Portugalia sărbătoresc anul acesta 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Prima Legaţie a României la Lisabona a luat ființă în 1917, iar în 1919 primul reprezentant portughez şi-a prezentat scrisorile de acreditare la Bucureşti, în preajma nașterii României Mari, sub Ferdinand-Întregitorul, fiul infantei Portugaliei, Maria Antónia. Începea astfel  înfrățirea dintre două popoare care aveau în comum nu doar un rege jumătate portughez, în cazul românilor, dar și o legătură istorică prin originea latină.

Printre marii cărturari români care au ajuns pe meleaguri lusitane și s-au lăsat inspirați de acestea în operele lor de anvergură pentru cultura română, se numără și scriitori Mircea Eliade, Lucian Blaga și istoricul Nicolae Iorga.

În Portugalia trăiesc acum peste 30.000 de români, compunând cea mai numeroasă comunitate minoritară provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene și a patra ca mărime după cea din Brazilia, Capul Verde și Ucraina.

Pentru celebrarea a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două țări, Ambasada României la Lisabona, împreună cu Institutul Cultural Român, a pregătit un adevărat maraton cultural, în secţiuni menite să fixeze în conștiința publicului portughez creativitatea românească, istorică și contemporană. Pe parcursul întregului an, lunar, în diverse muzee sau în contexte urbane, sunt puse în scenă momente evocatoare legate de capitole-cheie ale culturii româneşti.

Alertă cod roşu de caniculă în Portugalia şi Spania

Recordul de căldură în Europa ar putea fi depăşit în Portugalia şi Spania

Un secol de cinema

Maratonul cultural a fost deschis cu debutul festivalului Un secol de cinema românesc, organizat de Institutul Cultural Român și Societatea Autorilor Români din Audiovizual. Sunt prezentate astfel, în premieră la Cinemateca portugheză, 26 de filme reprezentative ale cinematografiei românești. Seara de Gală a fost urmată de proiecţia filmelor Scurtă Istorie de Ion Popescu-Gopo şi Hotel de Lux de Dan Piţa. Au fost prezenți la eveniment regizorii Dan Piţa, Şerban Marinescu şi Laurenţiu Damian, José Manuel Costa (directorul Cinematecii Portugheze), istoricii de film Titus Vîjeu şi Marilena Ilieşiu, Carmen Tripăduș, director general Cinemagix și numerosi iubitori ai filmulului românesc. Timp de o lună, Cinemateca portugheză prezintă astfel filme precum Filantropica, Reconstituirea, Moromeții, Felix și Otilia, Adela, Răscoala, Pădurea spănzuraților și Cel mai iubit dentre pământeni.

Tot la Cinemateca portugheză a fost adus și un omagiu actorilor Mircea Albulescu, Dan Condurache și Ioana Crăciunescu, prin proiectia filmului regizorului Dinu Tănase, ”La capatul liniei”. Considerat unul dintre cele mai importante filme ale anilor ’80, ”La capatul liniei” a obţinut Marele Premiu „Licorne d’Or” pentru cel mai bun lungmetraj de ficţiune şi Premiul pentru interpretare feminină (Ioana Crăciunescu) la Festivalului Internaţional de Film de la Amiens. După proiecție, actrița Ioana Crăciunescu și scenaristul Radu F. Alexandru au fost prezentați publicului cinefil de la Lisabona.

Capul de afiș al festivalului de film, Filantropica, a fost tradus și subtitrat în portugheză de studenții de la cursul de Traducere română-portugheză de la Facultatea de Litere a Universității din Lisabona, în cadrul unui proiect de seminar, condus de  lectorul de limba română al universității, Roxana Ciolăneanu. Proiectele lectoratului, dedicate centenarului, vor continua în 2017 cu Cinelínguas, ciclu de cinema cu filme din țările ale căror lectorate funcționează la Universitatea din Lisabona și cu a VI-a ediție a Conferințelor dedicate Studiilor Românești de la această universitate.

Un secol de inspirație

Ideea creării unui lectorat român la Lisabona aparține marelui filozof și istoric al religiilor Mircea Eliade, care a militat pentru aceasta, în 1941, ca atașat cultural la Legația României din Lisabona. Proiectul a fost pus în practică, ulterior, de prof. Victor Buescu care a dotat lectoratul cu o colecție impresionantă de carți românești lăsate de Mircea Eliade.

Printre operele lui Eliade concepute în timpul șederii sale în Portugalia, se numără și Jurnalul Portughez, Mitul eternei reîntoarceri, Salazar și revoluția în Portugalia, Os romenos, latinos do Oriente și un eseu despre poeții naționali ai României și Portugaliei, Eminescu și Camões, a căror contribuție o considera esențială pentru îmbogățirea “ geniului latin”. Scurta sa ședere în Portugalia a fost marcată, în Cascais, cu amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care locuia, pe Strada Dorului, Rua da Saudade.

Tot din acea perioadă datează și lansarea conceptului de diplomație culturală, o idee de avangardă la acea vreme, adoptată de unul dintre renumiţii diplomaţi români ai anilor 30-40, Victor Cădere. Ca ambasador la Lisabona, acesta milita cu sprijinul atașatului său cultural, Mircea Eliade, pentru a face cunoscută istoria, cultura şi spiritualitatea poporului român în Portugalia.

Un alt cărturar român fascinat de Portugalia, a fost istoricul Nicolae Iorga care, în operele sale, a acordat un loc și Portugaliei și relaţiilor acesteia cu România, prin publicarea, la 1925, a lucrării Un prinţ portughez cruciat în Ţara Românească a secolului al-XV-lea.  Inspirat în timpul unei vizite, din 1928, de tradiţiile portugheze, istoricul român a scris apoi prima carte românească despre Portugalia: Ţara Latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia. Note de drum şi conferinţe.

Prezența românească cea mai marcantă în Portugalia a fost, însă cea a poetului și filozofului Lucian Blaga, ca ministru plenipotențiar al României la Lisabona, în perioada 1938-1939. Un monument dedicat acestuia a fost înălțat în 2014, în Estoril, la 40 de ani de la revoluția portugheză, în semn de omagiu adus diplomatului român, dar și diplomației românești, România fiind la acea dată prima țară din Europa de Est care a reluat legăturile cu Portugalia. Terenul pe care a fost înalțat monumentul, a fost donat de hotelul în care cărturarul român a locuit: Hotel Palácio, Estoril.

În timpul celei  de-a doua deflagrații mondiale, Hotel Palácio devenea nu doar scena intrigilor internaționale, într-o Portugalie neutră, ci și refugiul regilor europeni în exil, printre care și Carol al II-lea al României. Tot aici au fost găzduiți Antoine de Saint-Exupéry, Miklós Horthy și spionul iugoslav Dusko Popov, cel care i-a servit scriitorului Ian Flamming de model pentru personajul James Bond, după cum face referire, Charles-Philippe D’Orléans, în cartea sa, Regi în exil.  Cu toate acestea, printre atâtea capete încoronate, dictatori și spioni legendari, orașul Estoril a ales să omagieze un…poet al luminii, pe Lucian Blaga.  Pe soclul monumentului care i-a fost dedicat, stau înscrise versurile poeziei Alean: “ Doinind aș privi șapte ani/ spre cerul cu miei luzitani.”

Un secol de literatura

Poezia Alean a fost și cea cu care ambasadorul României la Lisabona, Ioana Bivolaru, a deschis maratonul de lectură Lisabona citește românește, dedicat centenarului relațiilor diplomatice bilaterale. În trei ore și jumătate de lectură în flux continuu, timp în care au citit și recitat mai bine de patruzeci de persoane, sub privirile unui public care a adunat peste o sută de entuziaști, s-au perindat nume de mari scriitori români clasici, moderni sau contemporani: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Ion Creangă, Ionel Teodoreanu, Urmuz, Păstorel Teodoreanu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Varujan Vosganian, Gabriela Adameșteanu, Mircea Dinescu.

La sesiunea de lectură, care a marcat și Ziua Culturii Naționale, au participat scriitori portughezi, personalitați ale vieții culturale lisaboneze, traducători, membri ai corpului diplomatic, reprezentanți ai administrațiilor locale, oameni de cultură aparținând diasporei românești, dar și din Brazilia și Republica Moldova, universitari, studenți și elevi.

S-a citit românește și la Universitatățile din Evora, Minho și Barcelos.

Un secol de pictură

Pictura română moderna a fost și ea evidențiată în cadrul centenatului, făcând obiectul unei expoziții la Palatul Național Ajuda, intitulată O sută de ani de pictură românească – colecția Alain Bonte. Colecția reunește tablouri a 26 de pictori români, printre care Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Iosif Iser, Theodor Pallady și va fi vernisată în februarie și la București. Despre expoziția Fundației Alain Bonte, muzeul Ajuda face următoarea referire. “Istoria expoziției nu redă doar pasiunea unui colecționator, Alain Bonte, dar și o rară devoțiune pentru o cauză culturală și de credință, că arta plastică românească merită și trebuie să fie cunoscută cu adevărat peste hotare.”

Alain Bonte este consulul Onorific al României la Estoril şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bilaterală România – Portugalia, fiind și unul dintre cei mai activi promotori ai intereselor economice și culturale ale României în Portugalia şi în spaţiul european. Pentru serviciile aduse României, pe lângă acordarea cetățeniei române, Alain Bonte a fost decorat și cu Ordinul National Pentru Merit în grad de ofițer.

Un secol de muzică

Centenarul relațiilor diplomatice româno-portugheze a fost dublat la Lisabona de centenarul Dinu Lipatti, eveniment găzduit și prezentat de ambasadorul României la Lisabona, Ioana Bivolaru. Celebrarea muzicianului român a fost făcută în cadrul Serilor Acasă, o serie de evenimente adresate comunității românești din Portugalia și dedicate tradițiilor și culturii naționale. Proiect conceput de consilierul pentru relația cu comunitatea al ambasadei, Mihaela Crăciun și preluat apoi și la nivelul altor misiuni diplomatice, Serile Acasă au avut până acum numeroase ediții printre care Acasă la români, Acasă la artiștii români din Portugalia, Acasă la oșeni, bucureșteni, bucovineni…

Acasă la Dinu Lipatti a fost abordată tema perfecțiunii în artă, în viziunea sopranei Elena Dumitrescu Nentwig, iar pianistă Ecaterina Popa, studentă la Conservatorul din Lisabona, a interpretat Sonata în la major pentru pian de Mozart.

Un nou secol

Relațiile diplomatice româno-portugheze continuă să facă obiectul unor importante studii istorice, dintre care, cel semnat de Alina Stoica, bursieră la Coimbra,  Din istoria relaţiilor diplomatice româno-portugheze. Martinho de Brederode – diplomat (1919-1933).

Diplomat interbelic, Martinho de Brederode – rămas cunoscut în istorie drept ambasadorul  portughez îndrăgostit de România – susținea cu tărie importanța cunoașterii reciproce dintre români și portughezi: „De aceeaşi rasă şi aproape aceeaşi limbă, cele două [state – n.n.] au luptat mereu cu voinţă pentru independenţa lor, cele două popoare trebuie să se cunoască şi cu cât mai bine se vor cunoaşte, cu atât mai bine se vor înţelege şi se vor iubi. Ele au luptat – până ieri – pentru aceeaşi cauză nobilă a umanităţii, şi au vărsat sângele lor în aceeaşi măsură pentru triumful dreptului, justiţiei şi al libertăţii”

Trăim acum într-o Europă pacifică, renăscută din cenușa propriilor conflicte. O Lume Veche, mereu capabilă de reînnoire, conștientă că își datorează prosperitatea tocmai diversității etnice și culturale care o compune și care, tocmai de aceea, are privilegiul dar și obligația morală de a fi un bastion al democrației, al libertății și al evoluției umane.  Iar cu astfel de exemple, trecute și prezente, ale atâtor cărturari și diplomați români, nu ne putem îndoi că peste doi ani, când România va asuma liderarea Uniunii Europene, contribuția ei istorică la menținerea democrației europene va fi una importantă, deși dificilă într-un context internațional incert, dar în care exercițiul diplomației culturale se va dovedi, cu siguranță, o unealtă prețioasă.

Iar aici, în Portugalia, ascultându-i într-un maraton de lectură pe acești minunați copii ai diasporei române, capabili să recite cu aceeași pasiune versuri de Eminescu, dar și de Camões, nu ne putem îndoi că avem șansa să contribuim la acest ideal prin educarea unei noi generații în stare să contribuie la afirmarea culturii propriului popor, dar și a altor popoare.

Karina Mureșanu Vlad