Explozie într-un supermarket din Sankt Petersburg: Vladimir Putin evocă un act terorist

Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat joi drept ”act terorist” explozia unei bombe artizanale, soldate cu 13 răniţi, într-un supermarket, la Sankt Petersburg, într-un context de îngrijjorare faţă de întoarcerea jihadiştilor plecaţi să lupte în Siria, relatează AFP.

Dând asigurări că nu îndepărtează nicio pistă, anchetatorii au deschis o anchetă cu privire la o ”tentativă de omor”, în urma acestei explozii care a avut loc miercuri seara, cu patru zile înainte de Revelion şi Anul Nou, în al doilea cel mai important oraş din Rusia, însângerat în aprilie de un atentat, scrie News.ro.

”Ieri (miercuri), un act terorist a fost comis la Sankt Petersburg”, a declarat Putin la începutul unei ceremonii de decorare a unor militari ruşi care au participat la operaţiunile ruse în Siria.

Într-un comunicat publicat în noaptea de miercuri spre joi, Comitetul Naţional rus Antiterorist (NAK) a anunţat că ”coordonează” ancheta.

Putin discută cu Erdogan la Soci despre soarta provinciei siriene Idleb

Patru turişti străini pe bicicletă ucişi într-un atac în Tadjikistan. ISIS a revendicat atacul

El a difuzat imagini de la intrarea în magazin, cu tavanul surpat parţial, în apropiere de case, aflate în mijlocul molozului.

”Un dispozitiv artizanal lăsat într-o cutie de bagaje a explodat” în acest supermarket situat într-un fost cinematograf sovietic, pe bulevardul Kondratiev, a declarat Comitetul, precizând că acesta reprezenta ”echivalentul a 200 de grame de TNT”.

Anchetatorii ”caută persoane cu legături cu aceastăcrimă”, a subliniat el.

RUCSAC

Site-ul local de ştiri Fontanka.ru a difuzat joi imagini surprinse de camere de supraveghere video în care pare un bărbat suspectat că este aurtorul exploziei.

În aceste imagini, bărbatul, care poartă o vestă verde cu glugă, apare mai întâi cu un rucsac bej, vizibil greu, apoi părăseşte supermarketul fără rucsac.

Treisprezece persoane au fost rănite în explozie, potrivit unui nou bilanţ făcut public joi de autorităţile din oraş.

Un bilanţ anterior anunţa zece răniţi.

Şase persoane erau în continuare spitalizate joi, a precizat viceguvernatoarea Sankt Petersburgului Ana Mitianina, pe Twitter.

Rusia a fost ameninţată în mai multe rânduri de organizaţia Statul Islamic (SI) şi de aripa siriană a Al-Qaida, după  ce şi-a început intervenţia militară în Siria, pe 30 septembrie 2015.

Sankt Petersburgul a fost vizat de un atentat în metrou, soldat cu 15 morţi şi zeci de răniţi, pe 3 aprilie,revendicat de o grupare puţin cunoscută cu legături cu Al-Qaida.

Presupusul autor al acestui atac, Akbarjon Djalilov, un bărbat în vârstă de 22 de ani originar din Kîrgîzstan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală, a fost de asemenea ucis în atentat.

La jumătatea lui decembrie, serviciile ruse de securitate (FSB) au anunţat că au destructurat o celulă SI care se pregătea să comită atentate pe 16 decembrie la Sankt Petersburg, în Catedrala Fecioarei din Kazan, foarte frecventată de turişti.

Preşedintele Vladimir Putin l-a sunat atunci pe omologul său american Donald trump pentru a-i mulţumi pentru informaţii clasificate transmise de CIA, care au permis reţineea acestor presupuşi terorişti.

Intervenţia rusă în susţinerea lui Bashar al-Assad, pe lângă cea a coaliţiei conduse de Statele Unite, a condus la deruta SI, care a pierdut aproape toate teritoriile din ”califatul” său autoproclamat în Irak şi Siria.

După ce Putin a anunţat la jumătatea lui decembrie o retratgere parţială a trupelor sale, serviciile de securitate au spus că se tem de o întoarcere a jihadiştilor din Siria, acum că SI şi-a pierdut aproape toate teritoriile în această ţară, dar şi în Irak.

Rusia a avut ”o contribuţie crucială în înfrângerea forţelor criminale care au sfidat orice civilizaţie, distrugând armata teroristă a unei dictaturi barbare”, a subliniat Putin joi.

Aproape 4.500 de cetăţeni ruşi au plecat în străinătate să lupte ”alături de terorişti”, declara la mijlocul lui decembrie directorul FSB Aleksandr Bortnikov.

Ruşilor – majoritatea originari dun republici musilmane instabile din Caucaz – plecaţi să lupte în Irak şi în Siria li se adaugă câteva mii de combatanţi provenind din ţări din Asia Centrală, care are o importantă diaspora în Rusia.