O stranie campanie electorală – cu o adunare în faţa unei închisori şi o videoconferinţă a separatistului Carles Puigdemont transmisă simultan la 100 de mitinguri – se încheie în Catalonia, unde alegătorii vor decide joi dacă vor să-i ţină pe separatişti la putere, relatează AFP conform News.ro.
Scrutinul în această bogată regiune din nord-estul Spaniei a fost precedat de o campanie în care s-au înfruntat o tabără ”spaniolistă” ultamobilizată şi susţinători ai independenţei, care acuză statul de faptul că ar căuta să le pună căluş, judecându-i de rebeliune şi răzvrătire după tentativa lor de secesiune.
Ca să sublinieze şi mai bine acest mesaj, o delegaţie separatistă s-a deplasat marţi până la Închisoarea Estremera, pentru a se întâlni cu presa pe un platou pe care bătea un vânt glacial, la aproximativ 60 de kilometri distanţă de Madrid.
Vicepreşedintele separatist destituit Oriol Junqueras şi alt fost ministru regional, Joaquin Forn, sunt încarceraţi aici de peste o lună.
Delegaţia era aşteptată de aproximativ 20 de activişti de extremă dreapta, care strigau ”Puigdemont la închisoare” sau ”separatiştii, terorişti”.
”Mă aflu aici ca să-mi apăr ţara”, a declarat unul dintre ei, Antonio Fuentes, un andaluz în vârstă de 56 de ani, care agita un steag spaniol şi era ”înarmat” cu un difuzor la care punea cântece patriotice.
”Cum aceşti domni independentişti sunt aici ca să protesteze faţă de aplicarea legii, eu vin aici să spun că ea trebuie să fie aplicată”.
”Suntem aici ca să denunţăm nedreptatea absolută pe care o reprezintă faptul de a avea persoane nevinovate în închisoare (…), din cauza ideilor lor paşnice, reprezentând punctul de vedere al celei mai mari părţi a cetăţenilor Cataloniei”, a declarat la rândul său fostul deputat catalan Antoni Castella, membru al partidului PDECat al preşedintelui destituit Carles Puigdemont.
BAIE DE MULŢIME
Concomitent, Puigdemont, exiat la Bruxelles, pregătea un ”mega-miting” cu mii de susţinători într-o sută de oraşe, care-l pot asculta printr-o legătură video.
Cu scopul de a se întoarce la putere, el şi-a făcut propria listă, ”Împreună pentru Catalonia”, şi a anunţat că apără ”demnitatea” catalonilor faţă de ”umilirile” Madridului.
Bătălia pe primul loc opune, în sondaje, partidul ERC al lui Oriol Junqueras şi Ciudadanos, principala formaţiune de opoziţie faţă de separatişti.
Scrutinul ”se poate juca la câteva voturi”, a recunoscut marţi conducătoarea Ciudadanos în Catalonia Ines Arrimadas, pe postul La Sexta.
”De aceea cer ca nimeni să nu rămână acasă, pentru a termina cu coşmarul procesului independentist şi a deschide o nouă etapă de reconciliere şi de «seny»”, bunul simţ catalan.
La ultimele alegeri regionale, în 2015, separatiştii au obţinut 47,8% din sufragii.
Formaţiunile care se opun rupturii au primit mai multe voturi, însă separatiştii au obţinut majoritatea mandatelor în Parlament – 71 din 135.
Ei au urmat apoi o ”foaie de drum” vizând să conducă regiunea către independenţă, ignorând toate deciziile justiţiei şi organizând pe 1 octombrie un referendum de autodeterminare interzis de către Curtea Constituţională, pătat de violenţe ale poliţiei.
După săptămâni de tensiuni şi de îngrijorări puternice în Spania faţă de această febră secesionistă, în timp ce întreprinderi îşi mutau cu sutele sediile sociale în afara Cataloniei, ei au declarat într-un final independenţa pe 27 octombrie.
Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a răspuns plasând regiunea sub tutelă, destituind Executivul separatist şi dizolvând Parlamentul regional pentru a convoca noi alegeri.
Rajoy a efectuat marţi o vizită la Barcelona, unde a făcut pentru prima oară băi de mulţime, încurajat de alegători favorabili unităţii.
El a difuzat încă de marţi dimineaţa o înregistrare video în care apare într-un şort făcând sport în port.
”Aceste alegeri vor permite să se decidă dacă ne întoarcem la o situaţie normală, la Constituţie, la ceea ceste rezonabil şi presupus”, a declarat el la un miting.
Partidul său, nepopular în Catalonia, pierde şi mai mult teren şi ar putea să se claseze după mica formaţiune separatsită de extrema stângă Candidatura Unităţii Populare (CUP).