Summit la Paris, scopul este un “şoc” în favoarea luptei împotriva modificărilor climatice

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reclamat marţi o ”mobilizare mult mai puternică” în lupta împotriva încălzirii globale, înainte să primească zeci de lideri la un summit care vrea să înfrunte provocarea finanţării insuficiente a luptei împotriva modificărilor climatice, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Fără o mobilizare mult mai puternică, un şoc în modurile noastre de producţie şi de dezvoltare, nu vom reuşi” o limitare a creşterii nivelului temperaturii sub un prag de 2°C, a declarat el într-un interviu pentru ziarul Le Monde, la exact doi ani de la semnarea Acordului de la Paris care a aprobat acest obiectiv de 2°C.

Pe baza angajamentelor luate de state, planeta se îndreaptă în continuare către un nivel de +3°C faţă de cel din epoca preindustrială, un prag sinonim cu modificări care ar face multe regiuni din lume de nelocuit.

Şeful statului francez a lansat ideea acestui “One Planet Summit” după anunţul lui Donald Trump cu privire la retragerea americană din pactul istoric din 2016 împotriva încălzirii terestre.

Şapte persoane rănite într-un atac la Paris

La Turnul Eiffel a fost construit un perimetru de securitate pentru a preveni atacurile teroriste

Chiar înainte de reuniune, el l-a interpelat din nou, într-un interviu pentru postul american CBS, pe omologul său american pe tema ”responsabilităţii faţă de Istorie”, declarându-se ”destul de sigur” că Trump ”îşi va schimba părerea în lunile sau anii care vin”.

”Provocarea este imensă, trebuie să facem totul pentru a o înfrunta”, a insistat la rândul său premierul fijian Frank Bainimarama, preşedintele celei de-a 23-a Conferinţe ONU pe tema luptei împotriva modificărilor climatice (COP23) în deschiderea reuniunii.

”Ştim că este diferenţa între viaţa şi moartea unor milioane de oameni vulnerabili în întreaga lume”, a adăugat el, subliniind asupra necesităţii accelerării ”răsturnării profunde pe cale să se producă în investiţiile mondiale”.

3.500 DE MILIARDE DE DOLARI PE AN

În vederea atingerii obiectivelor de la Paris sunt necesare investiţii masive.

”Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că vor fi necesare în medie (investiţii în sectorul energetic în valoare de) 3.500 de miliarde de dolari în fiecare an timp de 30 de ani, pentru a opri creşterea temperaturilor la un minimum de 2°C”, a subliniat preşedintele Băncii Mondiale (BM) Jim Yong Kim în urmă cu patru zile.

Aproximativ 60 de şefi de stat şi de guverne s-au anunţat pe île Seguin, la vest de Paris, inclusiv mexicanul Enrique Pena Nieto, preşedinţi africani şi ai unor insuliţe, dar şi secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Însă China, India sau Canada, mari poluatori cu gaze cu efect de seră participă la nivel ministerial.

Statele Unite, ale căror preşedinte nu a fost invitat, sunt reprezentate printr-un însărcinat al ambasadei.

Însă alţi americani au făcut această deplasare, precum fostul primar al New Yorkului Michael Bloomberg, guvernatirul Californiei Jerry Brown, predecesorul său Arnold Schwarzenegger şi miliardarul Bill Gates.

Negociatorul chinez Xie Zhenhua a subliniat angajamentul ţării sale împotriva încălzirii. ”China a îndeplinit un număr de lucruri, lucruri necesare în vederea dezvoltării durabile a Chinei”, a declarat el, evocând investiţii în energii regenrabile şi voinţa de a se ”reorienta” către o economie cu un nivel de cărbune limitat.

FĂRĂ CONFERINŢĂ A DONATORILOR

Ţările din Nord au promis să-şi ridice la 100 de miliarde de dolari, până în 2020, finanţările în domeniul luptei împotriva încălzirii globale către ţările din Sud, care reclamă asigurări cu privire la această promisiune, mai ales pentru a se putea adapta la impactul modificărilor – între altele prin construirea unor diguri, înălţări ale unor habitate, sisteme de alertă meteo.

”Piesa care lipseşte din puzzle este finanţarea în vederea ajutorării ţărilor celor mai sărace să aibă acces la o energie curată”, a comentat Mohamed Adow, de la ONG-ul Christian Aid.

Însă summitul de marţi nu este o conferinţă a donatorilor şi este necesar să se concentreze asupra unor ”soluţii concrete”.

Între anunţurile aşteptate se află donaţii ale unor fundaţii, coaliţii pentru ”neutralitatea cărbunelui” sau împotriva cărbunelui şi angajamente ale unor întreprinderi private.

Asigurătorul Axa a anunţat, de exemplu, o dezangajare accelerată din industria cărbunelui, o ”importantă etapă”, aplaudată de către Les Amis de la Terre şi ONG-ul german Urgewald, care consideră că grupul francez merge ”mult mai departe ca ceilalţi investitori internaţionali”.

Un grup de peste 200 de mari investitori a decis, la rândul său, să exercite presiuni asupra celor mai poluatoate 100 de întreprinderi cu gaze cu efect de seră pentru ca ele să-şi adapteze modelul la lupta împotriva încălzirii globale.