ALEGERI FRANȚA. Rezultate finale: Marine Le Pen şi Emmanuel Macron se vor confrunta în turul II - UPDATE - VOCEA

Emmanuel Macron şi Marine Le Pen se clasează pe primele locuri în turul întâi al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit rezultatelor finale comunicate de Ministerul francez de Interne. Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obţinut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %. Aproape 47 de milioane de francezi au fost așteptați la urne duminică pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, ce îl vor desemna pe al optulea lider al Republicii a V-a. Prezenţa la urne a fost de 78,69% din totalul persoanelor cu drept de vot.

UPDATE 07.50 Macron şi Le Pen se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale – rezultate finale

Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obţinut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicate de Ministerul francez de Interne, potrivit Mediafax.

François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) se clasează pe locul al treilea, cu19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%.

UPDATE 07.20 Uşor avans pentru Emmanuel Macron

După o campanie de mai multe luni plină de răsturnări de situaţii şi de un suspans inedit, Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, s-a sclasat pe locul întâi, în primul tur, duminică, cu 23,86% din sufragii, urmat de conducătoarea FN, în vârstă de 48 de ani, cu 21, 43% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor aproape definitive. Adică aproximativ şapte milioane de voturi, un record istoric pentru acest partid.

UPDATE 22.55 Ministerul de Interne anunţă primele rezultate parţiale cu 24,38% pentru Marine Le Pen şi 22,19% pentru Emmanuel Macron

Ministerul de Interne a anunţat duminică seara primele rezultate parţiale după numărarea a 20 de milioane de voturi din Franţa. Aceste rezultate parţiale o dau pe prima poziţie pe Marine Le Pen cu 24,38% din sufragii, urmată de cele 22,19% de voturi adunate de Emmanuel Macron, scrie BBC News.

Totuşi, aceste rezultate parţiale nu au inclus şi voturile din marile oraşe franceze, unde urnele au rămas deschise cu o oră mai mult faţă de majoritatea secţiilor din Franţa.

De asemenea, pe poziţia a treia este conservatorul Francois Filllon cu 19,63%, urmat cu 18,09% de către prezidenţiabilul extremei-stânga Jean-Luc Melenchon.

Primele estimări şi exit-poll-uri îl arătau drept câştigător pe Emmanuel Macron, dar acest lucru este în continuare posibil pentru că autorităţile electorale nu au ajuns la numărarea voturilor din marile oraşe şi zone metropolitane ale Franţei.

Însă, aceste rezultate parţiale îi confirmă pe cei doi prezidenţiabili care vor continua lupta pentru palatul Elysee.

UPDATE 22.45 Preşedintele Hollande l-a felicitat într-o convorbire telefonică pe Emmanuel Macron

Preşedintele Francois Hollande l-a sunat duminică seara pe candidatul En Marche, Emmanuel Macron, pentru a-l felicita ca urmare a victoriei din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, transmite BBC News.

Anterior, oficialii administraţiei prezidenţiale au publicat o fotografie în care Francois Hollande priveşte cu interes primele exit-poll-uri publicate de televiziunile franceze după închiderea secţiilor din Hexagon.

Emmanuel Macron (39 de ani) nu a deţinut niciodată o funcţie aleasă, iar acum se îndreaptă spre al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu cele mai mari şanse de a deveni următorul ocupant de la palatul Elysee.

Candidatul En Marche a fost promovat în politică de către actualul preşedinte socialist, care l-a numit consilier pe economie la Elysee, înainte de a-l pune la conducerea ministerului Economiei.

UPDATE 22.20 Marine Le Pen promite că-i va elibera pe francezi de elitele arogante, după ce a trecut în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

Preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, a promis duminică noaptea că-i va elibera pe francezi de elitele arogante, în primul, discurs după ce exit-poll-urile au anunţat promovarea candidatei de extremă-dreapta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, în care se va lupta pentru palatul Elysee cu Emmanuel Macron, transmite BBC.

De asemenea, prezidenţiabila populistă a declarat că supravieţuirea ţării este în joc în al doilea tur al prezidenţialelor din Franţa.

”Marea problemă în aceste alegeri este globalizarea alarmantă, care ameninţă întreaga civilizaţie”, a declarat Le Pen în faţa susţinătorilor din localitatea Henin-Beaumont.

Marine Le Pen le-a mulţumit alegătorilor patrioţi pentru rezultatul istoric, aceasta urmând paşii tatălui ei, care a reuşit în 2002 să ajungă în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, doar pentru a suferi o înfrângere zdrobitoare în faţa conservatorului Jacques Chirac.

UPDATE 21.55 Conservatorul Fillon îşi recunoaşte înfrângerea şi anunţă că va vota pentru Macron

Prezidenţiabilul Les Republicans, Francois Fillon, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a anunţat că va vota pentru Emmanuel Macron, transmite BBC.

Într-un discurs extrem de scurt, politicianul conservator şi-a avertizat susţinătorii cu privire la pericolul reprezentat de ascensiunea extremei-drepte şi de o victorie a lui Marine Le Pen în cursa pentru palatul Elysee.

”Extremismul nu poate aduce decât durere şi dezbinare în Franţa”, a declarat candidatul Les Republicans.

Francois Fillon s-a clasat pe poziţia a treia cu 19% din voturi, potrivit celor mai multe estimări şi exit-poll-uri publicate imediat după închiderea urnelor în Hexagon.

UPDATE 21.50 Macron: Am întors o nouă pagină în politica franceză

Prezidenţiabilul En Marche, Emmanuel Macron, a declarat duminică seara că alegătorii săi au reuşit să întoarcă o nouă pagină în politica franceză, după ce primele estimări şi exit-poll-uri îl arată drept câştigător al primului tur al alegerilor prezidenţiale din Hexagon. Macron urmează să se confrunte în lupta pentru palatul Elysee cu Marine Le Pen, transmite BBC.

Sondajul Ipsos arată că Emmanuel Macron se va confrunta în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee cu Marine Le Pen.

De asemenea, candidatul de centru-stânga este primul clasat şi în estimările Harris Interactive, cu 23% din voturi faţă de cele 22% de sufragii adunate de preşedinta Frontului Naţional.

UPDATE 21.45 Socialistul Benoit Hamon le cere alegătorilor să învingă Frontul Naţional şi să voteze cu Emmanuel Macron

Prezidenţiabilul Benoit Hamon a reacţionat imediat după publicarea primelor estimări şi exit-poll-uri, cerându-le alegătorilor socialişti să voteze în al doilea tur al scrutinului prezidenţial pentru Emmanuel Macron, tocmai pentru a învinge Frontul Naţional, scrie Reuters.

Potrivit estimărilor, candidatul socialist a reuşit să obţină 6-7% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, având în vedere lipsa de popularitate a administraţiei socialiste din Franţa.

Aceste procente ar urma în al doilea tur să se îndrepte spre candidatul de centru-stânga de la En Marche, care nu a deţinut niciodată o poziţie aleasă şi a fost promovat în politică de actualul preşedinte Francois Hollande.

UPDATE 21.10 Emmanuel Macron şi Marine Le Pen se vor confrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa – sondaj Ipsos

Prezidenţiabilul En Marche, Emmanuel Macron, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit exit-poll-urilor publicate imediat după închiderea urnelor de mai multe organizaţii din Franţa. Sondajul Ipsos arată că Emmanuel Macron se va confrunta în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee cu Marine Le Pen, transmite Reuters.

Sondajul Ipsos îl arată cu 23,7% din voturi pe Emmanuel Macron, urmat cu 21,7% din sufragii de Marine Le Pen.

De asemenea, candidatul de centru-stânga este primul clasat şi în estimările Harris Interactive, cu 23% din voturi faţă de cele 22% de sufragii adunate de preşedinta Frontului Naţional.

Estimarea Elabe îl arată victorios cu 23,7% din vituri pe prezidenţiabilul En Marche.

Presa franceză a scris despre mobilizarea incredibilă a alegătorilor, care se arătau indecişi cu doar o zi înainte de deschiderea urnelor, iar cozi lungi s-au format atât la secţiile de votare din străinătate, cât şi în Paris.

UPDATE 21.00 Macron pe primul loc, urmat de Le Pen

Candidatul En Marche, Emmanuel Macron, ar urma să fie primul care intră în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu 24% din voturi, fiind urmat de cele 22% din sufragii adunate de Marine Le Pen, potrivit unor sondaje realizate la urne de jurnaliştii belgieni de la postul de televiziune RTBF. Legislaţia electorală este extrem de dură şi interzice presei franceze să publice sondaje înainte de închiderea secţiilor de votare din Hexagon, transmite Le Derniere Heure.

Prezidenţiabilul extremei-stângi conduce totuşi în coloniile şi teritoriile de peste mări ale Franţei.

În St. Pierre şi Miquelon, Melenchon ar urma să obşină prima poziţie cu 35,45% din voturi, fiind urmate de Marine Le Pen şi Emmanuel Macron.

De asemenea, prezidenţiabilul de extremă-stânga este primul clasat cu 24,72% din sufragii şi în Matinica, unde este urmat cu 24,29% din voturi de candidata Frontului Naţional.

Presa belgiană avertizează cu privire la siguranţa acestor sondaje realizate la urne, întrucât legislaţia electorală extrem de dură interzice instituţiilor franceze să publice exit-poll-uri înainte de închiderea urnelor din Hexagon.

UPDATE 21.00 Toate secţiile de votare s-au închis

Toate secţiile de votare s-au închis la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în întreaga Franţă, după ce doar secţiile din marile oraşe franceze au rămas deschise cu o oră mai mult pentru a face faţă fluxului ridiciat de votanţi care au avut de ales între 11 candidaţi în cele mai imprevizibile alegeri prezidenţiale din istoria recentă a Republicii a V-a.

Ziua alegerilor a fost marcată de o tăcere a sondajelor, întrucât legislaţia franceză impune amenzi ridicate pentru orice organizaţie care încearcă să publice rezultatele unor exit-poll-uri înainte de închiderea urnelor.

UPDATE 19.30 Exit -poll: Emmanuel Macron şi Marine Le Pen ar urma să ajungă în al doilea tur

De asemenea, pe poziţia a treia este clasat cu 20,5% din voturi conservatorul Francois Fillon, care este urmat cu 18% de Jean-Luc Melenchon.

Prezidenţiabilul extremei-stângi conduce totuşi în coloniile şi teritoriile de peste mări ale Franţei.

UPDATE 18.50 69,42% dintre alegătorii francezi au votat până la ora locală 17.00

Ministerul de Interne a anunţat că 69,42% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la urne până la ora locală 17.00 (18.00 ora României), iar secţiile de votare vor râmâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, în vreme ce cele mai multe secţii se închid cu o oră mai devreme în Hexagon, transmite Le Parisien.
De asemenea, toţi cei 11 candidaţi au votat în prima parte a zilei în secţii din întreaga Franţă.

Analiştii se aşteaptă ca prezenţa la urne să ajungă până la ora închiderii secţiilor la 80%, iar mulţi parizieni au stat până la o oră la coadă pentru a vota în mai multe secţii cu probleme din capitala Hexagonului.

UPDATE 17.00 Alegătorii au format cozi lungi pentru a vota în străinătate

Alegătorii francezi aşteaptă în cozi lungi pentru a putea să voteze la secţiile deschise în străinătate, timpul de aşteptare fiind de peste trei ore la o secţie din metropola canadiană Montreal. Între timp, reprezentanţii ministerului de Externe susţin că prezenţa ridicată la urne nu a creat probleme majore la secţiile deschise în străinătate, relatează BBC News.

De asemenea, ministerul responsabil cu organizarea alegerilor în afara graniţelor franceze a precizat că prezenţa ridicată la urne a dus la crearea cozilor din Montreal.

Alegătorii francezi s-au mobilizat în multe oraşe din întreaga lume pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Analiştii cred că prezenţa ridicată la urne va fi crucială pentru oprirea ascensiunii candidatei Frontului Naţional, Marine Le Pen.

Cozi lungi s-au format şi în mai multe capitale europene, precum Londra şi Berlin.

UPDATE 16.40 Mai multe secții de vot evacuate din motive de securitate

Autorităţile franceze au evacuat duminică mai multe secţii de votare din motive de securitate în localităţile Besancon, Saint-Omer, Haguenau şi Paris, în vreme ce aproape 47 de milioane de alegători sunt aşteptaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, transmite Le Parisien.

Un poliţist şi-a pierdut viaţa, iar alţi doi au fost răniţi atunci când un presupus jihadist a deschis focul cu o armă Kalaşnikov asupra unei dube a autorităţilor de pe aglomeratul bulevard parizian, forţându-i pe cei mai mulţi candidaţi să renunţe la evenimentele electorale din ultima zi de campanie, cu excepţia prezidenţiabilului de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon.

UPDATE 15.30 Votul a fost reluat la secţia evacuată din cauza unui vehicul suspect

Geniştii au inspectat vehiculul şi au anulat alerta în scurt timp, astfel că procesul de vot a fost reluat, relatează BBC News online.

Publicaţia L’Est républicain a relatat că în maşină a fost descoperită o puşcă. Până în acest moment nu există informaţii în legătură cu persoanele aflate în vehicul, care ar fi fugit, lăsând motorul pornit.

UPDATE 14.20 Votanţii indecişi ar putea să facă diferenţa

”Nu îmi place de niciunul dintre ei, sunt dezamăgitori. În cel mai rău caz, pot să-mi anulez votul”, a declarat septuagenara Ghislaine Pincont, o pensionară din localitatea Lille.

Însă, aceasta face parte din cei 25% de alegători francezi care au rămas indecişi la capătul unei campanii extrem de controversate, cu 11 candidaţi în cursa pentru palatul Elysee.

Votanţii indecişi s-au plâns că nu pot alege din cei 11 candidaţi, pentru că toţi ar avea anumite probleme care ar trebui să-i elimine din cursa pentru palatul Elysee.

”Deja am decis împotriva unora dintre ei… toate extremele, toţi candidaţii mici şi oarecum ciudaţi”, a declarat Aude Remy (43 de ani) din Lyon.

De asemenea, doi dintre primii patru clasaţi în sondaje sunt extrem de eurosceptici, fiind vorba de candidata extremei-dreapta Marine Le Pen (48 de ani) şi prezidenţiabilul extremei-stângi Jean-Luc Melenchon (65 de ani).

Cei doi au promis că vor altera complet actuala relaţie dintre Franţa şi Uniunea Europeană.

UPDATE 13.50: Preşedintele Hollande a votat cu emoţie în inimă în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a votat duminică dimineaţă în primul tur al alegerilor prezidenţiale, acesta prezentându-se la urne în circumscripţia sa electorală din localitatea Tulle. Liderul francez a votat în jurul orei locale 10.00 (11.00 ora României), fiind înconjurat de o mulţime de susţinători în timp ce se pregăteşte să părăsească palatul Elysee, transmite Le Parisien, citat de News.ro

Hollande a dat mâna cu localnicii ca de fiecare dată când ajunge în circumscripţia sa electorală, deşi a fost înconjurat de un număr ridicat de agenţi de securitate ca urmare a atacului jihadist de pe Champs-Elysees.

Susţinătorii i-au înmânat cadouri şi acesta a plecat din secţie în ropote de aplauze, întreptându-se spre Paris.

”Trebuie să trăim fără nostalgie, doar cu speranţă şi voinţă… Nimic nu se încheie”, a declarat liderul fracez în faţa camerelor de filmat din Tulle.

De asemenea, acesta a precizat în faţa jurnaliştilor că întotdeauna are emoţii la urne, mai ales când el nu se regăseşte pe buletinele de vot.

Francois Hollande a susţinut că nu se numără printre alegătorii indecişi şi i-a asigurat pe francezi că s-au luat toate măsurile pentru a li se permite exercitarea dreptului fundamental de a vota.

UPDATE 13.20: 28,54% dintre alegătorii francezi au votat până la ora locală 12.00

Ministerul de Interne a anunţat că 28,54% dintre alegătorii francezi s-au prezentat la urne până la ora locală 12.00 (13.00 ora României), adică peste prezenţa de vot anticipată de analişti, sugerând o mobilizare a votanţilor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, transmite Le Parisien, noteaă News.ro.

O prezenţă la vot ridicată va fi crucială pentru a-i departaja pe primii patru clasaţi în sondaje şi pentru a o îndepărta pe prezidenţiabila de extremă-dreapta de palatul Elysee.

În 2012, 28,29% din alegători au votat până la ora locală 12.00 în primul tur al scrutinului prezidenţiabil din Franţa.

În mod tradiţional, alegerile prezidenţiale franceze adună o prezenţă de aproximativ 80% din cei 47 de milioane de cetăţeni care au drept de vot în Hexagon.

De asemenea, cea mai mare prezenţă de vot până la ora prânzului a fost înregistrată în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2007, atunci când 31,2% din votanţi s-au prezentat la urne.

Mai multe personalităţi au votat deja şi au cerut francezilor să meargă la urne în cele mai imprevizibile alegeri din ultimele decenii, inclusiv cântăreaţa Carla Bruni-Sarkozy şi şefa FMI Christine Lagarde.

UPDATE 13.10 Secţie de vot evacuată din cauza unui autovehicul suspect în localitatea Besancon

Autorităţile franceze au anunţat duminică dimineaţă evacuarea unei secţii de vot din localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon. Potrivit primelor informaţii, autorităţile au decis să evacueze secţia după ce un autovehicul furat a fost abandonat în apropiere, acesta având inclusiv motorul pornit, transmite Reuters, citată de News.ro.

Martorii au urcat pe reţelele sociale mai multe fotografii, care îi arată pe soldaţii puternic înarmaţi în faţa secţie din Besancon.

Acesta este primul incident de securitate semnalat în ziua alegerilor prezidenţiale din Franţa.

Serviciile de securitate au avertizat că există un risc ridicat pentru un atentat militant în ziua primului tur pentru palatul Elysee.

De asemenea, primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară în condiţii de securitate sporite, după atacul jihadist din urmă cu trei zile asupra poliţiştilor de pe bulevardul Champs-Elysees.

UPDATE 12.20: Marine Le Pen a votat însoțită de un primar

Candidatul prezidențial de extremă dreaptă, Marine Le Pen, a doua clasată în sondaje, a votat în Hénin-Beaumont, fiind însoțită la vot de primarul localității. Marine Le Pen a preferat să voteze în fostul oraş minier Henin-Beaumont, unde primar este un membru al Frontului Naţional.

UPDATE 12.00 Emmanuel Macron, la vot împreună cu soția sa

Favoritul sondajelor, candidatul formațiunii organizaţiei civice În Mişcare!, Emmanuel Macron, a votat în Touquet împreună cu soția sa. Emmanuel şi Brigitte Macron au votat chiar în clădirea primăriei unde s-au căsătorit în urmă cu zece ani, aceştia fiind însoţiţi de o mulţime de susţinători şi jurnalişti.

Cum este ales președintele Franței

Şeful statului francez este ales prin vot universal direct, într-un scrutin uninominal în două tururi. Câştigătorul este ales pentru un mandat de cinci ani şi are dreptul la maxim două. Pentru ca un candidat să fie ales din primul turc, trebuie să obţină majoritatea absolută a sufrafgiilor exprimate, adică 50%+1 din voturi. În caz contrar, candidaţii clasaţi pe primele două locuri intră în al doilea tur de scrutin, la finalul căruia este ales cel care obţine majoritatea voturilor exprimate.

Pentru a vota, o persoană trebuie să aibă cetăţenie franceză, să aibă peste 18 ani, să se bucure de drepturile civile şi politice şi să fie înscrisă pe listele electorale. Pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta, este vorba de 47 de milioane de francezi : 45,678 milioane din Franţa şi aprozimativ 1,3 milioane din străinătate.

Alegătorii pot merge la una dintre cele 69.245 de secţii de vot deschise în Hexagon, în colonii şi în străinătate.

Pe teritoriul ţării, 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8 ( 9 ora României) şi se vor închide la ora locală 19 (20 ora României) – cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor.

În unele oraşe mari, secţiile vor rămâne deschise până la ora 20 (21 ora României).

În unele colonii, votul începe sâmbătă. Este vorba despre Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi în Polinezia franceză. În reunion, Mayotte şi în Noua Caledonie, votul se va derula simultan cu cel din Franţa.

În ambasadele şi consultatele de pe continentul american, inclusiv în Hawaii, scrutinul va avea loc sâmbătă.

Cine sunt candidații

Francezii au de ales între 11 candidaţi, cu unul mai mult ca în 2012, dar cu cinci mai puţini ca în 2002, când s-a înregistrat un record.

În 2017, în cursa pentru Elysee se află Nathalie Arthaud, François Asselineau, Jacques Cheminade, Nicolas Dupont-Aignan, François Fillon, Benoît Hamon, Jean Lassalle, Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Jean-Luc Mélenchon şi Philippe Poutou.

În 2012, François Hollande (51,64 % din voturi) l-a învins pe preşedintele în exerciţiu din perioada respectivă, Nicolas Sarkozy (48,36% din voturi). Rata de participare a fost de 79,48%.

Când vor fi publicate rezultatele

Niciun rezultat (parţial sau definitiv), ci excepţia celor privind rata de participare, nu va putea fi comunicat înainte de închiderea ultimelor secţii de vot din Hexagon, adică ora 20 (21 ora României).

Rezultatele oficiale definitive ale primul tur vor fi publicate de Consiliul Constituţional cel mai târziu miercuri, la ora locală 20 (21 ora României).

Campania oficială pentru al doilea tur de scrutin va începe în ziua în care numele celor doi candidaţi calificaţi vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 7 mai, în aceleaşi condiţii ca şi primul. Până în prezent, niciun candidat din istoria celei de-a V-a Republici nu a fost ales din primul tur.

Candidatul declarat învingător va fi învestit în funcţia de preşedinte cel mai târziu pe 14 mai, când expiră mandatul lui Francois Hollande.

Cele mai importante puncte ale programelor cu privire la UE ale celor 11 candidaţi la preşedinţia Franţei

Problema europeană afectează clivajele tradiţionale,scrie AFP, care prezintă principalele propuneri cu privire la Uniunea Europeană (UE) din programele prezidenţiale ale celor 11 candidaţi.

Nicolas Dupont-Aignan, “Debout la France”: înlocuirea UE cu o Comunitate a Statelor Europene care să dispună de o monedă comună, dar nu unică

Philippe Poutou, Nouveau parti anticapitaliste: o Europă ”a popoarelor şi muncitorilor”

Nathalie Arthaud, Lutte ouvrière: crearea ”Statelor Unite Socialiste ale Europei”

O campanie electorală dominată de scandaluri fără precedent şi intrigi

Campania electorală din Franţa a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soţiei şi copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.

La scurt timp după ce a câştigat primarele Les Republicains, Fillon era favorit în cursa pentru Elysee, aminteşte Al Jazeera. În săptămânile de după victoria sa, fostul premier era creditat cu până la 29% din intenţiile de vot, cu patru puncte procentuale în faţa principalei sale rivale, candidata Frontului Naţional, marine Le Pen.

Cu numai câteva săptămâni înainte de scrutin, el a scăzut la 19% din intenţiile de vot, fiind devansat nu numai de Le Pen, ci şi de candidatul de centrul Emmanuel Macron şi de cel de stânga Jean-Luc Melenchon.

Potrivit BBC News, în spatele acestei prăbuşiri s-au aflat acuzaţiile că şi-ar fi angajat fictiv soţia, pe Penelope Fillon, ca asistent parlamentar. Ea ar fi încasat aproape un milion de euro, pe o perioadă de cel puţin opt ani, începând cu 1998. Angajarea rudelor este legală în Franţa, însă scandalul are în spate acuzaţii că Penelope nu ar fi muncit, de fapt.

Ulterior, au apărut informaţii că fostul premier şi-ar fi angajat şi copiii în perioada în care aceştia erau elevi, apoi studenţi. Potrivit presei care a publicat acuzaţiile, una dintre fiice ar fi fost, de fapt, în Belgia în perioada în care ar fi trebuit să lucreze pentru tatăl ei.

Fillon şi-a cerut scuze pentru plăţi, dar a refuzat să se retragă. El susţine că totul a fost legal şi că este vorba de un “asasinat politic” menit să le nege francezilor dreptul de a alege un candidat de centru-dreapta.

Cifrele sale în sondaje au intrat în cădere liberă, iar autorităţile l-au plasat sub anchetă oficial şi chiar i-au percheziţionat locuinţa la începutul lunii martie. Într-un sondaj dat publicităţii joi, el era creditat cu 20% din intenţiile de vot, dar urcase pe locul al treilea, după Emmanuel Macron şi Marine Le Pen.

Potrivit CNN, dezastrul campaniei lui Fillon a dus la ridicarea fostului ministru de Finanţe Emmanuel Macron, chiar dacă şi acesta a fost nevoit să respingă acuzaţiile că ar fi avut o relaţie extraconjugală cu un bărbat şi să îşi ceară scuze pentru că a condamnat trecutul clonial francez în Algeria.

Acum, singurul obstacol ce ar putea apărea în calea victoriei sale pare să fie liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen. Însă şi aceasta are propriile ei probleme.

Săptămâna trecută, procurorii francezi au cerut Parlamentului European să îi ridice imunitatea lui Marine Le Pen, într-un nou dosar legat de suspiciuni de angajări fictive ale unor asistenţi parlamentari ai Frontului Naţional.

Mai exact, anchetatorii încearcă să stabilească dacă Frontul Naţional a organizat un sistem pentru remunerarea cadrelor formaţiunii sale cu fonduri publice UE, prin intermediul unor contracte de asistenţi parlamentari.

Judecătorii de instrucţie i-au inculpat în dosar pe Charles Hourdace, angajat la un moment dat la filiala FN din Nanterre, şi pe şefa de cabinet a lui Le Pen, Catherine Griset.

Marine Le Pen a dezminţit deja toate acuzaţiile aduse, însă reprezentanţii Parlamentului European au decis să-i pună poprire pe jumătate din salariu şi indemnizaţiile zilnice pentru a recupera cei 300.000 de euro utilizaţi în mod fraudulos de către preşedinta Frontului Naţional.

Pe 10 martie, preşedinta FN a refuzat să răspundă unei convocări a judecătorilor privind o posibilă punere sub acuzare în acest dosar. Ea a invocat imunitatea sa de deputat în Parlamentul European.

De altfel, ea a anunţat dinainte că nu va da curs niciunei cereri de audiere până când nu se vor termina alegerile din Franţa.

Ea a depus recent o plângere la Parchetul de la Bruxelles pentru ”fals intelectual” vizându-i pe directoarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi pe secretarul general al PE, Klaus Welle.

PE i-a ridicat anterior imunitatea lui Le Pen în legătură cu imaginile şocante postate pe Twitter, care ilustrau o serie de execuţii comise de către jihadiştii Statului Islamic. Cu toate acestea, poziţia lui Le Pen în sondaje nu a scăzut prea mult pe parcursul campaniei.

Tinerii, cei mai indecişi dintre alegătorii francezi, atraşi de extreme ori forţe politice ”noi”

Tinerii care votează pentru prima dată duminică vor să influenţeze scrutinul, dar sunt cei mai indecişi şi au de ales între ofertele radicale ale Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) sau France Insoumise (extremă stânga) ori forţe politice ”noi”, scrie AFP.

Eric, un brutar în vârstă de 20 de ani, spune că s-a ”interesat cu privire la multe partide, în special de extremă stânga. Pur ideologic, asta îmi plăcea, însă nu sub forma care există. Până la urmă m-am regăsit în Frontul” Naţional.

În martie, un sondaj Ifop care viza grupul de vârstă de 18-25 de ani, estima că ei vor vota mai întâi cu Marine Le Pen (29%) sau Emmanuel Macron (28%). Jean-Luc Mélenchon fiind creditat cu 14,5% din intenţiile lor de vot.

Un sondaj Ifop-Fiducial de vinerea trecută, cu privire la populaţia franceză de această dată, îl plasa în rândul categoriei de vârstă de 18-24 de ani pe candidatul France Insoumise în frunte, cu 30% din intenţiile de vot, urmat de Marine Le Pen (22%) şi Emmanuel Macron (20%).

Însă, potrivit aceluiaşi sondaj, doar 55% dintre tineri sunt siguri de opţiunea lor – ceea ce face din ei categoria cea mai indecisă.

Votul tinerilor cu FN este bine ancorat, subliniază sociologul Anne Muxel. “Uităm că în 2002 18% dintre (alegătorii) cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au votat cu Marine Le Pen în primul tur”.

Aceasta este o analiză împărtăşită de Gaëtan Dussaussaye, reprezentantul ”Jeunes avec Marine”, care apreciază că ei ”se află în căutarea unei alternative politice veritabile”.

FN respinge orice ”strategie”, însă a prezentat candidaţi tineri în alegeri, în frunte cu Marion Maréchal-Le Pen, cea mai tânără deputată din Adunarea Naţională. Ea are 27 de ani.

Emmanuel Macron, favorit în sondaje

Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), este creditat cu 24% din intenţiile de vot, înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de populista Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, care va fi învinsă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de Paris Match şi Sud Radio, Emmanuel Macron, liderul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), va fi votat de 24% dintre cetăţenii francezi în primul tur de scrutin.

Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional (extremă-dreapta), este creditată cu 22,5% (cu 1,5% mai puţin decât săptămâna trecută), în timp ce François Fillon, candidatul formaţiunii Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, centru-dreapta), are o susţinere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), ar primi 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon este creditat cu doar 7%.

În turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen va fi 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obţine un scor de 57%-43% în faţa lui Marine Le Pen. În cazul unui duel Emmanuel Macron / François Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.

ALEGERI FRANȚA. Rezultate finale: Marine Le Pen şi Emmanuel Macron se vor confrunta în turul II – UPDATE