Strategia Statului Islamic pentru Egipt. Uciderea creștinilor, primul pas în ofensiva pentru noi adepți

Atentatele de Florii din Tanta și Alexandria, soldate cu 44 de morți și revendicate de ISIS, se înscriu în strategia organizației teroriste de a dezbina populația și a stârni conflicte sectare în Egipt – o metodă prin care gruparea poate căpăta influență în statul de 82 de milioane de locuitori care ar reprezenta un punct strategic foarte valoros, spun analiștii militari.

Rapoarte făcute la comanda guvernului egiptean arată că, pe lângă insurgenții Ansar Bayt al-Maqdis, din nordul Peninsulei Sinai, care în 2014 au jurat credință ISIS și care duc un război continuu, din 2013, cu armata egipteană, numeroase alte celule, comandate din Siria și Irak de Statul Islamic, au apărut în țară.

Majoritatea sunt grupate în Delta Nilului, unde forțele de securitate nu au o acoperire la fel de bună ca în restul țării și unde peisajul rural le permite membrilor celulelor să ascundă mai bine armament sau explozibili.

Ținta predilectă a teroriștilor este minoritatea creștinilor copți.

NOUA GENERAȚIE: Copiii folosiți ca arme. Organizațiile teroriste trimit copii pe frontul de luptă sau ca…

Atentat în Egipt: cel puţin 23 de creştini copţi au fost uciși

Potrivit ideologului ISIS Abu Mawdud al-Harmasy, o campanie de ucidere a creștinilor din Egipt ar reprezenta metoda de crea conflicte locale și de a inocula astfel mai ușor ideologia jihadistă în numeroasa populație egipteană.

Mokhtar Awad, expert militar la George Washington University, din SUA, spune că, deoarece 90 la sută din populația Egiptului este formată din musulmani suniți, singura metodă prin care ISIS poate genera conflicte sectare este să atace minoritatea de 9 la sută a creștinilor copți.

De la teorie la practică – cum au devenit creștinii copți o țintă

Strategia uciderii creștinilor apare într-un text al ideologului ISIS Abu Mawdud al-Harmasy, scris în 2014 și intitulat: ”Secretul enigmei egiptene”.

În text, autorul se plânge că idealurile jihadiste nu prind deloc teren în Egipt, înainte de a dezvălui o strategie care i se pare optimă – ”uciderea sectară a creștinilor”.

În planurile imaginate de ideologul ISIS, ”a vedea în fiecare creștin, fără excepții, o țintă” ar fi cheia inflamării conflictelor interreligioase, în special în zonele rurale, o metodă care ar ascuți spiritul jihadist într-un Egipt în care musulmanii ”se lasă conduși ca niște vite”.

Aceasta ar fi cheia pentru “a fi relevată realitatea conflictului și a incita sentimentele latente ale musulmanilor egipteni”, o strategie care, spune Abu Mawdud al-Harmasy, a avut succes în Irak, Siria sau Yemen.

De atunci, arată rapoartele comandate de guvernul egiptean, activitatea ISIS în Egipt s-a întețit, iar atacurile s-au mutat din nordul peninsulei Sinai în interiorul țării.

Agenția de știri a ISIS, al-Haq News, a făcut publice adresele a 5.000 de polițiști din Egipt, cei mai mulți aflați în regiunea Deltei Nilului, alături de informații precum ce automobile conduc aceștia, pentru a putea fi ținte ale atacurilor.

Totodată, s-au întețit și atentatele îndreptate împotriva creștinilor copți. 21 de muncitori egipteni creștini au fost răpiți de ISIS în Libia, în decembrie 2014 și decapitați în februarie 2015.

În decembrie 2016, o explozie într-o catedrală a creștinilor copți din capitala Cairo ucidea 28 de persoane. Alte atacuri sporadice au avut loc în acest timp, fiind vizați fie creștinii copți, fie polițiștii care păzeau bisericile copte.

În februarie 2017, șapte creștini copți erau uciși de ISIS în nordul Peninsulei Sinai, într-o campanie în care organizația teroristă făcea apel către susținători să ucidă toți apostații.

Viitorul ISIS în Egipt și ce reacții ar putea avea autoritățile

Mokhtar Awad, expert militar la George Washington University și un cunoscător al situației din Egipt, spune că există dovezi că celule ale ISIS au fost înființate și în marile orașe ale Egiptului, care răspund direct în fața militanților de rang înalt din cadrul organizației jihadiste.

”Am văzut o infrastructură de celule teroriste aflate în contact cu taberele Statului Islamic din Raqqa, Siria și Mosul, Irak”, a spus Awad pentru New York Times.

De altfel, Ministerul de Interne din Egipt a anunțat în mai multe rânduri capturarea unor membri din celulele ISIS aflate pe teritoriul țării și găsirea de bani, arme și planuri de atac.

Campania violentă împotriva creștinilor, crede Awad, a fost generată de pierderile pe care Statul Islamic le-a suferit în altă parte – alungarea din orașul libian Surt în 2016 și pierderea terenului în jurul centrului de operațiuni din Mosul, Irak.

Astfel, Egiptul este văzut ca o opțiune pentru restabilirea unor centre puternice, dar mai ales pentru recrutarea de noi adepți.

”Cred că asistăm la o escaladare calculată”, a spus Awad, referindu-se la sporirea actelor de violență împotriva creștinilor copți din Egipt.

Între timp, președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, a declarat starea de urgență în țară pentru o perioadă de trei luni.

Analiștii se tem, însă, că revenirea la starea de urgență (o situație în care Egiptul a fost timp de 44 de ani din ultimii 50) îl va face pe el-Sisi să profite de puterile sporite pe care care starea de urgență le presupune pentru a-și elimina adversarii politici sau pentru a justifica cenzura, practici pentru care este oricum criticat.

Deja, guvernul a blocat distribuția ziarului Al Bawaba, care a învinovățit Ministerul de Interne pentru breșele de securitate din Delta Nilului, iar El-Sisi însuși a criticat felul în care televiziunea de stat a acoperit atentatele comise de Florii.

Soluția, spun experții, ar fi reformarea din temelii a serviciilor secrete, obișnuite acum să supravegheze adversarii politici ai lui el-Sisi și care au dat dovadă de mai puțin succes în a dejuca atentatele teroriste ale ISIS.