Comitetul rus de anchetă confirmă ipoteza kîrgîză la o zi după atentatul de la Sankt Petersburg

Anchetatorii ruşi l-au identificat marţi pe autorul atentatului sinucigaş de luni din metroul de la Sankt Petersburg, un bărbat în vârstă de 22 de ani originar din Kîrgîzstan, care a pus de asemenea o a doua bombă, ”dezamorsată la timp”, relatează AFP citat de News.ro.

Paisprezece persoane au fost ucise în explozie, iar 49 au fost rănite, în fosta capitală imperială, aflată în doiliu timp de trei zile, potrivit unui ultim bilaţ prezentat de ministrul Veronika Skorţova.

Anchetatorii din cadrul Comitetului de Anchetă, serviciile secrete şi Ministerul de Interne ”au stabilit că bomba artizanală a putut să fie acţionată de un bărbat ale cărui rămpşiţe au fost găsite în al treilea vagon al ramei”, a anunţat marţi Comitetul într-un comunicat.

Comitetul nu precizează dacă atacatorul sinucigaş se află printre morţii din bilanţ.

Poliţia olandeză arestează şapte bărbaţi şi anunţă că a dejucat un atentat major

Scutul american antirachetă din România ar putea să ruineze Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizează Moscova

Este vorba despre Akbarjon Djalilov, născut în 1995, a precizat Comitetul de anchetă, care a adăugat că bărbatul a pus o a doua bombă în altă staţie din centrul oraşului, Plişcead Vostania.

Această bombă a fost ”dezamorsată la timp”, potrivit Comitetului Naţional Antiterorist (NAK).

Comitetul rus de anchetă confirmă astfel informaţii obţinute anterior de AFP de la serviciile secrete (GKNB) din Kîrgîzstan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală, au declarat pentru AFP că atentatul de la Sankt Petersburg a fost comis de Akbarzhon Djalilov, un bărbat născut în 1995 în regiunea kîrgîză Oş.

Aproximativ 600 de kîrgîzi provenind din această regiune s-au alăturat grupărilor jihadiste din Irak şi Siria, în principal organizaţiei Statului Islamic.

”Este probabil să fi dobândit naţionalitatea rusă”, a declarat pentru AFP Rahat Saulaimanov, un purtător de cuvânt al GKNB.

Atentatul, care nu a fost revendicat, aa fost comis în contextul în care gruparea Statul Islamic a îndemnat la atacarea Rusiei îdin cauza susţinerii forţelor lui Bashar al-Assad în Siria începând de la sfârşitul lui 2015.

Este vorba despre o ”provocare adresată tuturor ruşilor, inclusiv şefului statului, inclusiv preşedintelui nostru” Vladimir Putin, a declarat Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.

Marţi, după o noapte de şoc şi reculegere, cartierul în care a fost comis atentatul a început să revină la viaţă. Trei zile de doliu au fost decretate în fosta capitală imperială.

”Bineînţeles, toată lumea din metrou se gândeşte doar la asta. Nu este plăcut, însă îmi este frică mai ales pentru copiii mei, atunci când îl iau singuri”, spune Svetlana Golubeva, în vârstă de 45 de ani, înainte de aintra în metrou, unde prezenţa poliţiei a fost consolidată considerabil, şi la la fel în cel din Moscova.

”S-a petrecut într-o secundă (…). Explozia a avut loc în dreapta mea. Eu am suferit un traumatism, ambele timpane mi-au explodat”, a declarat pentru presă Vladimir Zaharcenko, un student în vârstă de 22 de ani.

Potrivit FSB, explozia a avut loc luni după-amiaza într-o ramă care circula între două staţii ale unei linii frecventate care traversează centrul oraşului.

Victimele sunt din Rusia, dar şi din Belarus, Kazahstan şi Uzbekistan, potrivit autorităţilor locale.

Aducând trenul la peron după explozia care a avut loc în tunel, conductorul a salvat ”numeroase vieţi”, potrivit superiorilor săi. ”Am urmat instrucţiunile”, a declarat conductorul.

În imagini difuzate pe reţele de socializare şi de televiziuni ruse apare o ramă de metrou spartă de suflul unei explozii şi clătări încercând să scoată victimele dintre fiarele contorsionate.

Puţin mai târziu, o bombă artizanală a fost ”descoperită şi dezamorsată la timp” în altă staţie din centrul oraşului, Ploşcead Vostanaia.

”ABSOLUT ORIBIL”

Preşedintele rus Vladimir Putin a depus luni seara un buchet de flori roşii în faţa staţiei în care s-a oprit rama vizată.

Rusia nu a mai fost atât de dur afectată de la explozia în zbor, pe 31 octombrie 2015, a unui avion care asigura o legătură între Egipt şi Rusia cu 224 de persoane la bord, un atentat revendicat de organizaţia Statul Islamic.

De atunci o serie de atacuri au vizat republici ruse instabile din Caucaz, iar serviciile ruse de informaţii au anunţat în mai multe rânduri că au destructurat celule jihadiste care se pregăteau să comită atacuri la Moscova şi Sankt Petersburg.

Presa rusă scrie că atentatul de la Sankt Petersburg reprezintă represalii ale Statului Islamic faţă de intervenţia armatei ruse în Siria. Scopul urmărit este să ”schimbe privirea opiniei publica asupra campaniei siriene”, apreciază cotidianul Nevavisimaia Gazeta.

Autorităţile au anunţat consolidarea măsurilor de securitate în metroul de la Moscova şi pe aeroporturi.

Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat solidaritatea cu poporul rus.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat ferm un ”atentat terorist barbar şi laş”.

Preşedintele american Donald Trump a denunţat un atentat ”absolut oribil”.

Într-o convorbire la telefon cu Putin, Trump a dat asigurări de ”susţinea totală” a Washingtonului faţă de reacţia Moscovei la acest atac, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

Trump şi Putin ”au convenit că terorismul ar trebui să fie definitiv şi rapid învins”, afirmă Casa Albă în comunicat.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au subliniat marţi ”importanţa consolidării cooperării în lupta împotriva ameninţării teroriste comună tuturor statelor”, într-o convorbire la telefon cu Vladimir Putin, a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

(News.ro)