Limba română este una complexă din grupul italic al familiei de limbi indo-europene. Se aseamănă cu limba spaniolă, italiană, portugheză și are mai multe dialecte. Cel care se distinge este dialectul ardelenesc. De ce, aflați în rândurile următoare.
Dialectul ardelenesc se distinge față de celelalte prin folosirea unor expresii și cuvinte specifice care îi conferă o identitate diferită. În Ardeal, accentul și graiul diferă față de restul țării, deoarece a fost influențat, de-a lungul timpului, de alte culturi și civilizații.
Cel mai probabil știți deja că ardelenii sunt singurii din țară care folosesc “no” și “ioi” în vorbire. Cel din urmă este o interjecție versatilă care poate exprima diferite emoții sau stări. Poate fi folosit pentru a exprima surpriza, uimirea sau dezaprobarea.
În ceea ce privește “no”, aceasta este o expresie cu o funcție mai clară și, în același timp, mult mai simplă. Poate fi considerat echivalentul cuvintelor “da” sau “bine”, în funcție de context.
De cele mai multe ori, este folosit pentru a arăta acordul cu ceva care tocmai a fost spus. Este o modalitate de a confirma sau că ești de acord cu cel cu care porți un dialog.
Aceste expresii sunt specifice ardelenilor și reflectă aspectele lingvistice ale culturii, valorile și tradițiile lor. În același timp, contribuie la diversitatea și bogăția culturală a țării noastre.
Citește și: Singurul cuvânt din limba română care începe și se termină cu litera „ș”. Doar câțiva oameni au auzit de el
Potrivit studiilor lingvistice, nu este un grai ardelenesc. În Transilvania de Sud se folosește graiul bănățean, în vest graiul crișean, iar în nord, nord-vest graiul maramureșean.
Există mai multe cuvinte din această regiune care sunt împrumutate din alte limbi. Oamenii din Ardeal au intrat în contact, de-a lungul anilor, cu o varietate lingvistice, precum maghiare, germane, secuiești sau șvăbești.
“Strict ştiinţific, cu metodă, nu există un grai ardelenesc, deci specific zonei noastre. Există o serie de interferenţe, şi astea se explică fiindcă apariţia scrisului în limba română are legătură cu zona asta.
Regiunea Ardealului are particularităţi, dar nu sunt considerate a fi într-atât de marcante încât varianta care se vorbeşte aici să constituie un grup lingvistic de sine stătător.
Am împrumutat diverşi termeni de la diverse comunităţi”, a explicat Radu Drăgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, potrivit Adevărul.
Citește și: Care este diferența între etnie și naționalitate. Milioane de oameni le confundă