Ce se întâmplă dacă nu ne închinăm când trecem pe lângă o biserică! Sigur nu știai acest lucru

Religia ortodoxă ne îndeamnă să ne închinăm mereu, acest gest ne va feri de cele rele și va atrage norocul în casa noastră.Fie că suntem la masă, seara înainte de culcare sau atunci când trecem pe lângă o biserică, este bine să ne închinăm şi să facem semnul crucii.

Dar, ce se întâmplă dacă nu te închini când treci prin fața unei biserici?A face semnul crucii atunci când treci prin fața unei biserici este de fapt o recunoaștere a sacrificiului pe care Iisus Hristos l-a făcut pentru omenire, dar și o formă de respect și de căință.

Astfel, când trece pe lângă o biserică, credinciosul se închină ca să dea mărturie de credință. Își afirmă credința. Deși acest lucru nu e scris în vreo rânduială, omul cu credință face asta deoarece e normal să îți faci cruce atunci când treci pe lângă locul în care știi că „locuiește” Dumnezeu.

Dacă alegi să renunți la acest gest, nu îl mai slăveşti pe Dumnezeu.

Este un semn prin care te îndepărezi de cele sfinte. Mintea ta poate fi ocupată cu lucruri pe care le consideri mai importante şi renunţând la semnul crucii, inviţi forțele întunecate în viaţa ta.

Semnul Sfintei Cruci se face astfel: îndoim înlăuntru și lipim de podul palmei drepte degetul mic și inelarul, apoi împreunăm vârfurile degetelor gros, arătător și mijlociu de la aceeași mână și cu ele astfel împreunate ne însemnăm pe frunte, pe piept, pe umărul drept și pe umărul stâng.

Orice rugăciune se începe cu rostirea: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin”, însoțită de semnul Sfintei Cruci, astfel: când zicem: „În numele Tatălui…” ne însemnăm pe frunte; când zicem: „Și al Fiului” ne însemnăm pe piept; când zicem: „Și al Sfântului Duh”, ne însemnăm pe umărul drept întâi și apoi pe cel stâng; și încheiem zicând: „Amin”.

Însemnarea cu semnul Crucii este o deprindere creștinească foarte veche: chiar din timpul Sfinților Apostoli. Facem semnul Crucii însoțind orice rugăciune rostită cu glas tare sau în gând și când trecem pe lângă biserică sau pe lângă o troiță, când începem și când sfârșim un lucru ori, cum spune Tertulian († 240), „La fiecare pas și la fiecare faptă ne însemnăm… cu semnul Sfintei Cruci”.

Când facem semnul Sfintei Cruci, să cugetăm la mărirea Celui PreaÎnalt, în numele Căruia îl facem. Drept aceea, să nu facem semnul Sfintei Cruci în grabă, oricât de mult am fi zdrobiți de treburi. După felul cum facem crucea văd ceilalți oameni cam ce loc are în inima noastră Dumnezeu.