Cum au masacrat ungurii 240 de români: au scos un copil din burta mamei cu baioneta, pe viu, au dat foc preotului, au ucis tați în fața fetițelor

În două nopți tragice – 9 și 13 spre 14 septembrie 1940 -, trupele maghiare cantonate în Transilvania de Nord în timpul celui de-al doilea Război Mondial au ucis, mișelește, 240 de români nevinovați. La atrocități au participat și etnicii unguri locali. Unii au uitat dar, de iertat, nu au putut ierta, niciodată. ”Pe surioara Paulina, de 11 luni, au sfârtecat-o în leagăn”, au povestit supraviețuitorii. Una dintre cele mai mari drame ale istoriei noastre

Precizare: faptele petrecute sunt prezentate întocmai cum s-au desfășurat, pe baza documentelor existente și ale declarațiilor martorilor. Nimeni nu cere învrăjbire, dar astfel de crime împotriva civililor nevinovați, majoritatea lor copii, nu pot trece neobservate chiar și în miezul unui război mondial. Plângem după Bataclan, ne îngrozim la ceea ce se petrece în Siria, dar ignorăm evenimentele petrecute la noi în țară.

Pe 30 august 1940, Dictatul de la Viena, un rezultat al așa zisului arbitraj politic germano – italian, fură României o mare parte din teritoriu. Concret, nord-vestul Transilvanei intră sub ocupația Ungariei horthyste. Din 23 de județe, opt sunt înstrăinate în totalitate, alte trei devin ”sfârtecate”. Aproape imediat aveau să înceapă masacrele împotriva populației civile românești, numai în județul Sălaj înregistrându-se 477 de români morți.

3 poze | Vezi galeria

Becali, dezlănţuit: Ungurii sunt disperaţi să ia campionatul în Centenarul României

Controverse în Sfântu Gheorghe, românii acuză un eveniment “şovin şi antiromânesc”

După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, efective maghiare aparținând batalionul ”22 Grăniceri Debrețin”, aflat sub comanda locotenentului Akosi, intră în comuna Treznea, pe 9 septembrie. După ocuparea satului, se dezlănțuie urgia. Primele victime sunt copiii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite, ulterior, pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente mor 93 de persoane. Preotul ortodox Traian Costea este ars de viu în casa parohială încendiată.

”Soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români” – Octavian Lazăr Cosma, Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ai cărui părinți, învățătorii Lazări și Aurelia, au fost executați atunci.

Citește în continuare pe a1.ro.