Căile nebănuite ale dragostei. Doctorița din penitenciar care s-a îndrăgostit de un criminal ce își ucisese soția

Niciodată nu ne vom îndrăgosti de persoana la care ne așteptăm, dar pentru unii, aceste lucruri sunt pur și simplu atât de ciudate încât te vor lua prin surprindere fără nici un pic de atenționare precedentă.

Iată aici povestea pe care cei de la dailynews.ro au găsit-o și publicată cu aceleași cuvinte pe care protagonista le-a pus pe foaie, ca o bucată ruptă din sufletul ei.

Frații suspectați de uciderea a doi paznici, sub control judiciar

Adolescentă din România, ucisă cu sânge rece în Germania

“Nu, ceea ce veti citi nu e un roman, e viata mea, care, ce-i drept, ar putea constitui oricand subiectul unui best-seller. V-am scris pentru ca am vrut sa va demonstrez ca iubirea invinge totul: ura, mentalitati…

M-am nascut in urma cu treizeci si opt de ani, intr-o comuna din judetul Cluj. Parintii mei, oameni gospodari, aveau de toate, asa ca nu le-a fost greu sa-i faca toate poftele singurei lor fete, Violeta. Eram cel mai frumos imbracata, aveam cele mai frumoase jucarii, aduse din strainatate si cumparate la preturi exorbitante. Nici nu se punea problema ca eu sa raman in comuna, ca alte fete, care se maritau la saptesprezece ani si faceau o droaie de copii. Nu, parintii mei imi harazisera o soarta mai buna. S-au gandit sa urmez Facultatea de Medicina, sa ma fac medic, profesia cea mai respectata la noi in comuna. Nu m-am opus acestei idei nu pentru ca as fi fost fiica perfecta, care nu iese din cuvantul parintilor, ci pentru ca mi-a placut ideea de a fi medic. Chiar voiam sa salvez vieti, sa le pot fi de folos semenilor mei. Asa se face ca, la varsta de optsprezece ani, am intrat la facultate, iar la douazeci si patru am terminat-o. Tata si-a pus atunci mari sperante in mine si a inceput sa traga sfori prin Cluj, ca sa ma angajeze la Spitalul Municipal. Zicea:”

Continuarea o puteți găsi aici.