Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte astăzi, 17 ianuarie, pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, considerat de tradiţia monastică drept cel mai popular ascet şi începătorul vieţii călugăreşti.
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Este considerat a fi întemeietorul vieții monahale, fiind cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vieții călugărești. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminator al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. În acest mediu a deprins calea credinței. Când Antonie avea 20 de ani, după moartea părinților săi, întrebându-se despre drumul său în viață, fericitul a auzit în biserică cuvintele lui Hristos: “Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoara în cer; după aceea, vino și urmează-Mi” (Matei 19, 21). Antonie, punând aceste cuvinte în inima sa, și-a împărțit averea săracilor, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.
„Părintele monahilor” care a trăit 85 de ani în pustiu, marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi. În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.
Înainte de a muri, Sfântul Antonie a lăsat ucenicilor săi un testament prin care le cerea să fie îngropat într-un loc secret, pe care să nu-l descopere nimeni. Respectând întocmai dorinţa părintelui lor duhovnicesc, ucenicii au îngropat trupul Cuviosului încât, secole de-a rândul, nimeni nu l-a descoperit.
Abia în ultimii ani, în urma cercetărilor făcute pentru restaurarea Mănăstirii Sfântului Antonie din Egipt, constructorii au ajuns la concluzia că mormântul cu moaştele Sfântului s-ar afla sub Sfânta Masă a bisericii centrale a mănăstirii.
Respectând dorinţa Cuviosului, care le spunea ucenicilor în testament:”Voi îngropaţi trupul meu, nimeni să nu ştie locul, afară de voi singuri. Iar eu la Învierea morţilor îl voi lua nestricăcios de la Mântuitorul”,
mormântul a rămas pecetluit.
În fiecare zi de marţi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche din Bucureşti, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioşi, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559.
Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcţie a fost afectată. Cam în aceeaşi vreme, o bisericuţă cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau puşcăriaşii, a fost distrusă complet de un incendiu.
Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marţi. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire. Acum, la icoana Sfântului Antonie, făcătoare de minuni, aşezată lângă catapeteasmă, se roagă mii de credincioşi şi poartă hramul Sfântului Anton, al bisericuţei arse odinioară.
Biserica Domnească (Paraclis Patriarhal) de la Curtea Veche din Bucureşti îl cinsteşte în ziua hramului pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie), care a devenit ocrotitorul său după incendiul din 23 martie 1847. Atunci, Biserica Sfântul Anton – Puşcărie ( din apropierea Bisericii Domneşti) a ars în întregime.
Sărbătoarea hramului va începe încă de joi, 16 ianuarie 2014, începând cu ora 16:30 prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare, până la locul unde era Biserica Sfântul Anton ce a ars în incendiul din anul 1847.
Joi, 16 ianuarie, de la orele 17:30 se va oficia Slujba Vecerniei şi Litia.În ziua praznicului Sfântului Antonie cel Mare, începând cu ora 7:30, se va oficia Acatistul Sfântului Cuvios Antonie cel Mare; apoi, de la ora 8:00, se va săvârşi Utrenia şi Sfânta Liturghie.
Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de nouă săptămâni ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor. De aceea, în fiecare zi de marţi, numărul creştinilor care vin la Biserica Sfântul Antonie cel mare, lângă Curtea Veche din Bucureşti, să-i ceară ajutorul Cuviosului, este impresionant.
Sfinte Părinte Antonie, cel ce te-ai învrednicit să fii vas ales al Mântuitorului Hristos prin credinţă şi prin viaţa ta curată, du rugăciunile noastre către Dumnezeu şi roagă-L pentru sănătatea, pentru mântuirea, pentru ajutorul şi pentru iertarea păcatelor tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău cel sfânt.
Cel ce ai fost pe pământ şi durerile noastre le ştii şi păcatele noastre le cunoşti, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta şi nu te uita la nevrednicia celor ce Te roagă, ci la slavă şi mila lui Dumnezeu, pe care tu L-ai mărturisit şi spre Care se îndreaptă rugăciunea ce ți-o aducem cu atâta nădejde.
Slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, alesul vas al Mântuitorului Hristos, vino cu obişnuita ta îndurare în ajutorul nostru, prin rugăciunile tale, către Dumnezeu, ca să fim mângâiaţi în nevoi, ca să fim sprijiniţi în necazuri, ca să fim apăraţi de primejdii, de ispite, de pofte netrebnice şi de păcate.
Ocroteşte-ne pe noi şi familiile noastre şi ne păzeşte paşii vieţii pe cărările mântuirii.
Bunule Părinte Antonie, cel ce ai făcut din puştiul Egiptului loc de preaslăvire al Marelui Dumnezeu şi al Mântuitorului Hristos, fă şi din puştiul sufletuilui nostru, ars de necredinţa şi ros de patimi, loc plăcut ţie, în care să se sălăşluiască virtutea şi să răsară crinul bine mirositor al faptelor creştine, prin tine să se maresca numele cel sfânt al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Sursa: crestinortodox.ro