Un bărbat s-a trezit într-o dimineață și și-a găsit fiica dormind, alături de un tânăr. Reacția acestuia a fost neașteptată și a primit o lecție de viață tulburătoare.
„Într-o dimineață m-am trezit și mi-am găsit fiica de 17 ani dormind alături de un tânăr, după ceea ce părea fi o noapte de peripeții amoroase.
În liniște am pregătit micul dejun și mi-am trezit soția și ceilalți copii, rugându-i să facă liniște pentru a nu-i trezi pe cei care dorm.
Am strigat atunci la tânăr, iar acesta a sărit instant din pat. L-am anunțat că micul dejun este gata și i-am ordonat să ia loc alături de mine, pe un ton cât se poate de aspru, ca și când aș fi vrut să îi scot sufletul din corp.
După ce s-a îmbrăcat, tânărul s-a așezat la masă. Era atât de impacientat, încăt puteai să îi miroși teama de la o poștă.
I-am pus atunci o întrebare și i-am subliniat faptul că este foarte important ce răspuns îmi va da.
L-am întrebat dacă îi plac pisicile.
Și atunci, din răspunsul lui, mi-am dat seama că e un tip de treabă și foarte prietenos. Cam slab educat, dar nu era prost. Fiica mea m-a asigurat că e un băiat atent și foarte drăguț.
A continuat să vină în fiecare dimineață pe la noi, ca să îmi ducă fiica la școală și apoi să o conducă înapoi. A avut grijă de ea când a fost bolnavă și eu cu soția mea eram la serviciu.
Deși fiica mea este o fire nervoasă, el a dat dovadă de o răbdare de înger.
Atunci am aflat că nu are familie, educație și niciun job stabil. Fiica mea îl adoră. Și el o adoră pe ea. Cine sunt eu să o împiedic să învețe din propriile greșeli?
După opt luni am aflat că nu are nici măcar o casă, e un om al străzii. Tatăl său s-a sinucis. Mama, drogată, s-a sinucis și ea în scurt timp. Trăiau într-o rulotă închiriată. Avea doar 15 ani când s-a întâmplat asta și timp de trei ani după a trăit pe străzi, dormind în parcuri și lucrând în construcții.
Și acum, acest tânăr avea 18 sau 19 ani și stătea în fața mea. Era politicos și zâmbitor, mereu dispus să ajute și să-mi facă fetița fericită. Aveam în față un copil care nu a avut șansa să fie copil.
Când e la muncă ne este dor de el. După ce am aflat de faptul că locuiește pe străzi, am fost dezamăgit de fiica mea fiindcă îl lăsa să plece în fiecare seară…și să doarmă unde?
A doua zi i-am dat o cheie de la casa noastră și i-am zis că îl aștept să vină în fiecare seară. Acasă.
Acum, după 15 ani, băiatul acesta și fiica mea și-au făcut o afacere de succes. Și ne-au oferit trei nepoți superbi.
Am învățat de la acest băiat o lecție de viață inestimabilă.”