Conform proiectului privind structura anului școlar 2017-2018, lansat în consultare publică ieri, numărul de ore pe care elevii ar trebui să le petreacă la școală va fi mai mare în fiecare zi. Ideea de la care s-a pornit a fost aceea că elevii ar trebui să petreacă mai mult timp la școală, dar să aibă mai puțin de învățat. Acest lucru nu se va întâmpla, din cauza programei care e mai încărcată decât înainte.
Anul școlar viitor ar urma să aibă 36 de săptămâni de cursuri, însumând 174 de zile lucrătoare, dar numărul orelor pe care elevii le vor petrece la școală ar urma să crească, deși nu s-a găsit o soluție pentru a se asigura hrana pentru șapte ore petrecute în cadrul instituției de învățământ.
În urma dezbaterilor de anul trecut, programa școlară și planurile-cadru ar fi trebuit să se simplifice, însă elevii au din ce în ce mai multă materie de la un an la altul.
“Numărul de ore crește prin planurile-cadru. Sunt prea multe ore pentru elevi. N-ar fi o problemă dacă ar fi orele mult mai aerisite și programele mai puțin complicate. Copiii ar putea să stea la școală șapte ore pe zi, dar să aibă doar cinci ore de curs și în rest să facă altceva, însă, chiar și așa, vor avea o problemă cu masa, pentru că nu poți să ții la școală atât de mult timp un copil care nu are cum să mănânce”, a explicat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
S-a mai vorbit și despre nevoia de simplificare a manualelor școlare, dar acestea sunt legate de programa școlară, care trebuie să fie respectată. „Programa s-a complicat, în loc să se simplifice. Am înțeles de la Ministerul Educației că s-a cerut acum o situație, pentru a se afla cine a lucrat anul trecut. Noi, FSLI, am spus de mult timp că toate programele trebuie să fie făcute coerent de la un capăt la altul, dar fiecare dintre cei care au lucrat la aceste programe a dorit să demonstreze că e mai deștept și a mai adus câte ceva în plus. Programa școlară propune să bombardezi copiii cu informații, să-i ții înțepeniți în bancă, în loc să facă activități din care să învețe ceva”, mai spune Hăncescu. În privința orelor suplimentare, acestea au fost gândite astfel încât elevii să poată fi supravegheați mai mult timp și părinții să primească astfel un ajutor din partea școlii, pentru a nu mai plăti bone sau afterschool. Nu s-a găsit o soluție și pentru mâncarea copiilor, în cele șapte ore pe care ar trebui să le petreacă la școală. Programele „Cornul și laptele” sau „Fructe în școli” nu pot acoperi nevoia de hrană pentru un timp atât de lung, iar noul program „Masă caldă în școli” este abia în faza-pilot de implementare, în numai 50 de unități de învățământ, din circa 7.000. “Sunt aproape 30.000 de copii care vor beneficia de masă caldă în această primă fază a programului, apoi sperăm să reușim să-l implementăm în cât mai mult școli din România. Anul acesta s-au prevăzut peste 19 milioane de lei și se așteaptă ca fiecare școală să se ocupe cât mai bine de implementare”, a declarat Liviu Pop, secretar de stat în Ministerul Educației.