Cum poți să descifrezi un buletin de analize

Interpretarea analizelor medicale trebuie făcută, în general, se face de către medicul de familie, dar este foarte bine să știi și tu să le interprezi.  Iată câteva informații care te ajută să descifrezi un buletin de analize medicale:

Analize hematologie
1. Numărare și formulă sanguină leucocitara (NFL). Un astfel de examen da informații despre diferitele celule ce intră în compoziția sângelui: globule roșii (hematii), întreagă familie a globulelor albe (leucocite), trombocite.
2. Hematii (eritrocite). În mod normal, se găsesc între 4,2 și 5,5 milioane de hematii într-un milimetru cub de sânge (numărul este puțin mai mare la bărbați decât la femei). Alți parametri (VGM, TCMH, CCMH) furnizează date privind volumul, densitatea și concentrația globulelor roșii. De exemplu, un VGM mai mic decât valoarea normală traduce o anemie prin lipsă de fier.
3. Hemoglobină (HG). Este o substanță pigmentara ce se găsește în fiecare globulă roșie. Permite transportarea oxigenului de la plămâni la țesuturi, precum și a dioxidului de carbon din țesuturi către plămâni. În mod normal, cantitatea de hemoglobină variază între 12 și 16 grame la 100 mililitri (chiar mai mult la bărbați prin comparație cu femeile). Nivelul hemoglobinei permite depistarea unei eventuale anemii; în această situație, cantitatea este mult diminuată. Totodată, se însoțește și de simptome specifice: oboseală accentuată, amețeli, paloare etc. În cazul unui diagnostic pozitiv, se impune tratament imediat, ce poate constă, în cazuri grave, și în transfuzii de sânge, întrucât un nivel mult prea scăzut de hemoglobină poate avea consecințe grave, chiar fatale (că urmare a privării de oxigen a anumitor organe, în special a inimii). Pot fi necesare, de asemenea, alte examene, pentru a depista factorul declanșator al anemiei.
4. Leucocite sau globule albe. Intervin în sistemul de apărare a organismului. În mod normal, numărul lor variază între 4.000 și 10.000 pe milimetru cub. Este importantă cunoașterea cantității de celule din fiecare familie de globule albe. De exemplu, valoareaneutrofilelor (valorile normale ale celor segmentate se încadrează între 2.500-5.500 pe milimetru cub, respectiv între 50-250, ale nesegmentatelor) poate spori în caz de infecție bacteriană. Numărul limfocitelor (valori normale: 1.200-2.400 pe milimetru cub) poate crește în caz de infecție virală, iar al eozinofilelor (valori normale: 100-200 pe milimetru cub), în caz de alergii. Valori crescute ale bazofilelor (valori normale: 0-200 pe milimetru cub) se întâlnesc în anemie, inflamații, alergii sau chiar leucemie. Creșterea monocitelor (valori normale: 0-1000 pe milimetru cub) poate indică: afecțiuni inflamatorii cronice, parazitoze, colită ulceroasă, ciroză hepatica, tuberculoză sau chiar neoplasm.
5. Trombocite. Sunt fabricate de către măduva osoasă și joacă un rol important în coagularea sângelui. Numărul lor firesc variază între 150.000 și 300.000 pe milimetru cub. Când cantitatea trombocitelor se situează sub limită inferioară, există riscul producerii unor hemoragii.
Viteză de sedimentare a hematiilor (VSH). Indică, în caz de valoare crescută, existența unui proces inflamator (cauzat de o infecție, o maladie autoimuna, cancer). În mod normal, este de 4 până la 10 milimetri la o oră.
6. Proteină C reactiva (CRP). Prin măsurarea ei, se poate identifică o eventuală inflamație. În mod normal, valoarea trebuie să fie mai mică de 6 miligrame pe litru. Peste această cantitate, există suspiciunea existenței unui sindrom inflamator mai mult sau mai puțin important.