Călin Popescu-Tăriceanu a devenit unicul preşedinte al ALDE

Congresul ALDE l-a ales sâmbătă pe Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte al formaţiunii. Pe lista vicepreşedinţilor partidului se află vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Energiei Toma Petcu, europarlamentarul Norica Nicolai şi deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian, notează Mediafax.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales cu 1065 de voturi din cele 1094 posibile, reprezentat de numărul total al delegaţilor. Astfel, preşedintele Senatului devine singurul lider al ALDE, după ce partidul a avut conducere bicefală.

În cadrul Congresului, delegaţii ALDE au ales componenţa Biroului Politic Executiv şi Delegaţia Permanentă, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Energiei, Toma Petcu, deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian şi europarlamentarul Norica Nicolai fiind aleşi vicepreşedinţi ai partidului. Biroul Politic Executiv are în total 33 de membri, dintre care 17 vicepreşedinţi şi 16 membri.

Delegaţii partidului au votat, în cadrul Congresului patru rezoluţii.

USR: PSD şi ALDE au făcut din nou scut în jurul ministrului de Interne, Carmen Dan,…

PSD-ALDE-UDMR respinge solicitarea ca Viorica Dăncilă să dea explicații în Parlament cu privire la violențele din…

“Statul de drept nu este un mod de acţiune al instituţiilor, ci o formă de protecţie a libertăţii şi demnităţii persoanei.(…) ALDE vrea să descurajeze cultura denunţului şi a plângerii penale, a controalelor abuzive şi iraţionale, a supravegherii, a încătuşării, a suspiciunii generalizate, a neîncrederii în administraţie şi între cetăţeni, ca şi atitudinea tolerantă faţă de infracţionalitatea de drept comun. Vrem ca infracţiunile cu violenţă comise împotriva persoanei şi a proprietăţii private să nu mai fie socotite ca mai puţin grave (şi să se bucure adesea de clemenţă) decât infracţiunile comise împotriva statului. Ne dorim o societate din care să fie eliminate formele curente ale violenţei: delaţiunea, hărţuirea în justiţie, descinderea intempestivă, expunerea publică a celor suspectaţi de încălcarea legii.(…) Ca liberali, suntem obişnuiţi să rezistăm, să ne opunem, să demascăm caracterul violent şi inuman al ideologiilor dominaţiei statului asupra cetăţenilor. Ca liberali, suntem şi astăzi pregătiţi să rezistăm. Prin gândire liberă şi acţiune radicală. Dacă noi nu vom ridica, în aceste momente, glasul în favoarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a constituţionalismului democratic, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru”, se precizează în rezoluţia “Pentru o cultură politică a libertăţii”.

Rezoluţia “Ca să fim prin noi înşine, trebuie, în primul rând să fim noi înşine” a fost prezentată de Călin Popescu-Tăriceanu. Potrivit documemtului, “ALDE refuză orice soluţie de viitor care să pornească de la ipoteza unei Europe cu două viteze”.

“O Europă în două viteze nu ar face decât să cronicizeze inegalităţile în nivelul de trai şi competitivitate economică existente astăzi. Inegalităţile creează vulnerabilităţi. O Europă în două viteze va agrava vulnerabilităţile existente şi va crea altele noi, în condiţiile unei realităţi planetare tot mai pline de provocări.ALDE consideră că România merită, în virtutea tradiţiilor şi suferinţelor sale istorice dar şi al ataşamentului şi determinării pentru traseul său european, un loc drept printre statele Europei”, a spus Tăriceanu.

Rezoluţiei “Legea în slujba cetăţeanului, nu contra lui” a fost prezentată delegaţilor de europarlamentarul Norica Nicolai, care a explicat că există foarte multe acte normative modificate de zeci de ori şi a propus realizarea unui portal legislativ la care cetăţenii să aibă acces gratuit.

Prin rezoluţia “Noua generaţie de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România”, Varujan Vosganian a prezentat un set de priorităţi economice pentru susţinerea întreprinzătorilor români. Printre acestea se numără alocarea, până în 2020, a 6% din PIB (în medie) pentru investiţii, elaborarea de urgenţă a Planurilor de Urbanism General ale localităţilor ţării, inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic, măsuri de organizare eficientă a pieţelor agricole, aplicarea Strategiei naţionale de irigaţii, introducerea, în domeniul bugetar, a costurilor de referinţă, încurajată cercetării aplicative, un program naţional pentru societatea digitală, renunţarea la venitul minim garantat.

(Mediafax)