Mediul de afaceri dă nota “1” revoluţiei fiscale

Peste 93% dintre respondenţii unui sondaj realizat în rândul IMM-urilor spun că, per ansamblu, reformele privind creşterea salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial au generat efecte negative şi măsurile au creat dificultăţi firmelor lor, transmite News.ro.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat între 7-16 februarie un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR privind efecte creşterii salariului minim la 1.900 lei, trecerii contribuţiilor la salariat şi creşterii contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial.

Marea majoritate a reprezentanţilor IMM-urilor consideră că punerea în aplicare a creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, (creştere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor.

De asemenea, peste 81% din respondenţi au afirmat că majorarea salariului minim pe economie a avut efecte de creştere a cheltuielilor de personal şi pentru alte categorii de salariaţi din întreprinderea lor decât cei angajaţi la salariul minim.

BNS. Impactul “revoluției fiscale”: 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate

Victor Ponta, despre modificările aduse Codului Fiscal: Din păcate “prostia ucide” este mult mai adevărat

Întrebaţi dacă majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv.

”Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menţionat că vor disponibiliza între 1 şi 5 salariaţi, 6,1% între 5 şi 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariaţi”, spun oficialii CNIPMMR.

În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de către respondenţi în stabilirea, negocierea sau aplicarea trecerii contribuţiilor la salariat, aproape 59% au răspuns că au întâmpinat dificultăţi în trecerea contribuţiilor.

Pentru trecerea contribuţiilor la salariat, respondenţii au aplicat următoarele măsuri: creşterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat (72%), acordare de prime lunare (13%) şi creşterea salariilor pentru compensarea parţială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat (13%).

Întrebaţi câţi salariaţi din societate sunt încadraţi cu timp parţial, 93% au răspuns că între 1-5 salariaţi, 4,3% au între 5-10 salariaţi şi 2,6% au peste zece salariaţi.

De asemenea, 81% din respondenţi au menţionat că punerea în aplicare a creşterii contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial la nivelul salariul de baza minim brut pe ţară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 69% dintre respondenţi au menţionat că, de la 1 ianuarie, s-au confruntat cu situaţia de a avea salariaţi cu timp parţial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut pe ţară (665 lei).

În ceea ce priveşte măsurile aplicate în cazul creşterii contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial, au fost menţionate: creşterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat (49%), restructurări/concedieri (40%), dar şi creşterea salariilor pentru compensarea parţială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat (7%).

Întrebaţi ce dificultăţi/probleme au întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creşterea contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial şi trecerea contribuţiilor la salariat, respondenţii au menţionat: creşterea birocraţiei pentru angajator (65%); efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.) – 64% şi creşterea cheltuielilor de personal pentru salariaţii angajaţi cu salariul minim brut pe ţară, raportat la creşterea lui la 1.900 lei (61%).

Respondenţii în număr de 1.752, au fost în proporţie de 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri şi alte forme juridice.

Din cei 1.752 respondenţi, 58% au între 1-5 salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie, 27,5% deţin peste 10 salariaţi cu salariu minim pe economie iar restul de 15% din respondenţi au între 6 şi 10 salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie

Autor:
Alina Oprea