Rectificarea bugetară pe anul 2017, aprobată de Guvern

Guvernul a adopat, miercuri, proiectul de rectificare bugetară pe anul 2017. Confom acestuia, toate instituțiile publice au asigurate fondurile de funcționare.

“Creşterea economică de 5,8% înregistrată pe semestrul I a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017 de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anul 2017, la 5,6%. Astfel PIB-ul nominal estimat s-a majorat cu 21,9 miliarde lei, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menţine astfel la 2,96% din PIB potrivit metodologiei cash”, a declarat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern.

Potrivit lui Mişa, veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 1060,7 milioane de lei, menţionând că bugetul general consolidat se compune, în general, din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul instituţiilor finanţate integral sau parţial din venitul proprii, bugetul CNAIR.

”Trebuie luate în calcul toate aceste bugete. Veniturile şi cheltuielile bugetului general concolidat se calculează prin agregarea acestor bugete, după eliminarea transferurilor dintre ele, acestea reprezentând procesul de consolidare. În mod similar se determină şi determină şi indicatorul de referinţă, respectiv deficitul bugetului general consolidat. Prin rectificarea bugetară veniturile au fost actualizate ţinând cont de încasările realizate pe primele şapte luni din acest an, precum şi de măsurile legislative aprobate în acest an”, a mai spus Mişa.

Remaniere guvernamentală, anunţată de liderul PSD pentru sfârşitul lunii

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial

El a mai spus că unele bugete componente ale bugetului general consolidat au înregistrat diminuări ale veniturilor – bugetul de stat, minus 1326,5 milioane lei, iar alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor – bugetul asigurărilor sociale, plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, plus 1.989 milioane lei, rezultând pe sold un plus de venituri de 1060,7 milioane lei, deci ”o rectificare pozitivă”.

Deficitul bugetar se menţine la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash. Toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenţilor pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii ”Start-up Nation-România”, începerea selecţiei beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

Prin rectificarea bugetului pentru acest an se asigură fonduri suplimentare, după cum urmează:
Sumele suplimentare care ar urma să fie alocate bugetelor locale, per sold, sunt în sumă de 680,1 milioane lei, în principal, pentru:
– Plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar – 350 milioane lei
– Finanţarea cheltuielilor centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap – 87,8 milioane lei
– Plata indemnizaţiilor însoţitorilor persoanelor cu handicap – 110,9 milioane lei
– Finanţarea Programului pentru şcoli (prin care se distribuie preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII fructe, legume, lactate şi produse de panificaţie) – 75,0 milioane lei
– Susţinerea sistemului de protecţie a copilului – 78 milioane lei
– Servicii de salvamar – 2,4 milioane lei
Ministerului Sănătăţii i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unităţile sanitare.
La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţate din FEADR.
La Ministerul Afacerilor Interne s-au alocat suplimentar 1,2 miliarde lei pentru:
– asigurarea drepturilor salariale şi de pensii militare de stat poliţiştilor
– asigurarea mentenanţei în vederea menţinerii în stare operaţională a aeronavelor
– achiziţia de echipamente de protecţie pentru poliţişti
La Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat s-au alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.
La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei aferentă pensiilor şi drepturilor de asisteţă socială.
La Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale s-a asigurat suma de 2.464 milioane lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.
Rectificarea bugetară nu generează influenţe asupra bugetului Ministerului Apărării Naţionale.
Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an.
La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene şi a lucrărilor de investiţii. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni.
De asemenea, în bugetul Ministerului Finanţelor – Acţiuni generale, au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, în vederea demarării procesului de selecţie a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Consiliul Fiscal: Proiectul de rectificare bugetară nu respectă regulile fiscale instituite de lege

Proiectul de rectificare suplimentează veniturile totale estimate ale BGC cu 1.705,9 milioane lei, în pofida unei diminuări de proporţii a veniturilor fiscale (-2.861 milioane lei) şi a reducerii cu 490 milioane lei a intrărilor programate din fonduri europene, se arată în opinia Consiliului Fiscal.

“Cu o singură excepţie (şi aceea doar parţială), proiectul de rectificare nu respectă regulile fiscale instituite de Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB). Comparativ cu bugetul aprobat iniţial, proiectul de rectificare majorează veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC) cu 1,7, respectiv, 2,35 miliarde lei, antrenând o majorare a deficitului programat cu 644,5 milioane lei. Dată fiind revizuirea ascendentă cu 493,9 milioane lei a cheltuielilor cu dobânzile, deficitul primar al bugetului general consolidat este programat să crească cu 150,6 milioane lei. Plafoanele aferente deficitului şi deficitului primar ale BGC instituite prin Legea nr. 5/2017 sunt astfel depăşite, ceea ce antrenează nerespectarea regulii fiscale instituite de art. 12 lit. b) al LRFB. În condiţiile în care nivelul produsului intern brut nominal este majorat (decizie justificată, dată fiind evoluţia agregatului înregistrată în primele 6 luni ale anului) cu 21,9 miliarde lei, nivelul exprimat ca procent în PIB al deficitului se menţine la 2,96%, plafonul definit pentru anul în curs de Legea nr. 5/2017, ceea ce face ca proiectul de rectificare să respecte parţial regula definită de art. 12 lit. a) al Legii Responsabilităţii Fiscal-Bugetare, conform căreia „soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din Strategia Fiscal-Bugetară pentru primii doi ani acoperiţi de aceasta”, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind rectificarea bugerată, făcută publică miercuri, 13 septembrie, imediat după aprobarea de către Guvern a proiectului de rectificare.

Documentul arată că abateri suplimentare de la regulile instituite de Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) intervin pe fondul revizuirilor ce survin la nivelul cheltuielilor bugetare după cum urmează:

– Nivelul prevăzut în propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat (68,93 miliarde de lei, respectiv 8,23% din PIB) depăşeşte plafoanele definite de Legea nr. 5/2017 atât pentru cuantumul nominal (cu 5,46 miliarde de lei), cât şi pentru cel exprimat ca procent din PIB (cu 0,4 pp, în pofida revizuirii ascendente a PIB nominal comparativ cu estimarea folosită în construcţia bugetară iniţială mai sus menţionată).

– Nivelul programat al cheltuielilor totale ale Bugetului General Consolidat, exclusiv asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori (259,31 miliarde), depăşeşte plafonul corespunzător definit de Legea nr. 5/2017 cu 2,78 miliarde lei. Dat fiind faptul că majorarea cheltuielilor totale se datorează şi suplimentării sumelor aferente cheltuielilor cu dobânzile (cu 493,9 milioane lei) precum şi celor destinate plăţii contribuţiei României la bugetul UE (componenta „alte transferuri” la nivelul bugetului Ministerului Finanţelor Publice este suplimentată cu circa 990 milioane lei ca urmare a revizuirii sumelor alocate plăţii contribuţiei României la bugetul UE1), depăşirea plafonului statuat de Legea nr. 338/2015 apare drept parţial justificată din perspectiva regulilor fiscale (în limita sumelor respective).

Astfel, în documentul făcut public de Consiliul Fiscal se precizează că principalele revizuiri la nivelul veniturilor bugetare sunt:

– Venituri fiscale: -1.977 milioane lei, din care: – Impozit pe profit: -1.924 milioane lei, din care -2.396 milioane lei pentru impozitul pe profit datorat de agenţii economici nebancari (“considerăm că impactul modificării repartiţiei veniturilor aferente schemei de compensare se regăseşte la nivelul acestei categorii) şi +284 milioane lei la impozitul pe profit al sectorului bancar. Revizuirea descendentă este impusă de gradul redus de realizare a programului iniţial la nivelul primului semestru (88,9%), la care se adaugă o performanţă sub aşteptări la nivelul încasărilor aferente lunii iulie (lună care cumulează plăţi lunare şi trimestriale”) în care, în pofida ratei înalte de creştere a PIB nominal, au avut un ritm de creştere anual de doar 0,9%. Este foarte probabil ca la aceste evoluţii să fi contribuit şi subestimarea impactului estimat al modificării regimului microîntreprinderilor operate la începutul anului (generalizarea cotei de impozitare pe cifra de afaceri la 1%, concomitent cu majorarea plafonului de aplicare de la o cifră de afaceri anuală de 100.000 de euro la 500.000 de euro), însă incertitudinile erau inerente în condiţiile în care evaluările de impact financiar porneau de la situaţiile financiare ale agenţilor economici de la finele anului 2015. Consiliul fiscal apreciază că nivelul estimat al încasărilor din impozitul pe profit apare drept fezabil în urma extrapolării datelor de execuţie disponibile, însă aceasta presupune o atenuare a ritmurilor negative de creştere aferente fluxurilor lunare în raport cu realizările anului anterior. O estimare mai conservatoare indică însă nerealizări posibile de venituri de circa 300 milioane lei.

– Impozit pe salarii şi venit: -173 milioane lei. Actualizarea descendentă minoră a nivelului programat apare consistentă cu gradul de realizare de 99,9% a programului semestrial, însă, dată fiind majorarea de amploare a anvelopei salariale în sectorul public, există potenţialul unor depăşiri (probabil minore) a nivelului programat.

– TVA: -66 milioane lei. Ajustând pentru impactul modificării dimensiunii şi structurii veniturilor aferente schemei de compensare în lanţ de tip swap, propunerea păstrează cvasi-nemodificată estimarea iniţială de venituri, în pofida unui grad de realizare a programului de încasări la şase luni de doar 94% (-1.614 miliarde lei). Datele disponibile pentru luna iulie şi cele preliminare aferente lunii august indică o accelerare a dinamicii anuale a încasărilor anuale din TVA, pe fondul creşterii semnificative a ritmurilor anuale ale TVA colectat, dar şi al unei reduceri abrupte a rambursărilor de TVA în luna august (-27,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior). Cu toate acestea, extrapolând performanţa favorabilă de la nivelul TVA colectat consemnată la nivelul lunii august (+8,3% în termeni anuali) şi considerând un raport TVA rambursat/TVA colectat uşor inferior mediei istorice, calculele Consiliului fiscal indică o supraestimare potenţială a veniturilor din TVA cu circa 1 miliard lei.

– Accize: +450,8 milioane lei. Revizuirea ascendentă reflectă impactul reintroducerii în două trepte a supraaccizei la combustibili începând cu 15 septembrie 2017 (+640 milioane lei la finele anului) care, împreună cu evoluţiile consemnate la nivelul lunilor iulie şi august, mai mult decât compensează realizarea în proporţie de doar 96% a programului de încasări la finele primului semestru.

– Contribuţii de asigurări sociale: +899,8 milioane lei. Execuţia la finele primului trimestru indică o supraperfomanţă în raport cu programul de 101,7% (+582 milioane lei), parţial determinată însă de execuţia schemei de compensare care, deşi iniţial preconizată să se regăsească la nivelul veniturilor din TVA, a generat venituri de 318 milioane lei la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale. Extrapolarea supraperformanţei ajustate pentru impactul schemei de compensare şi a datelor de execuţie la zi, precum şi revizuirea ascendentă puternică a anvelopei salariale din sectorul public în contextul rectificării bugetare indică faptul că nivelul propus apare drept fezabil, existând chiar posibilitatea unei uşoare depăşiri a nivelului indicat.

– Venituri nefiscale: +3345 milioane lei. Majorarea substanţială a estimării de venituri pentru această componentă reflectă supraperformanţa deja aparentă în execuţia la finele trimestrului I (105% comparativ cu programul semestrial, +456 milioane lei), însă este mai ales rezultatul distribuţiei extraordinare de dividende de către companiile de stat. Companiile de stat distribuie temporar cel puţin 90% din profitul net al anului anterior sub formă de dividende (deşi măsura era luată în calcul în construcţia bugetară, încasările aferente lunii iulie au fost peste aşteptări), şi mai mult, în baza prevederilor OUG nr. 29/2017, urmează să distribuie un super-dividend din rezervele acumulate în anii anteriori evaluat la circa 1,5 miliarde lei. Consiliul fiscal consideră fezabil nivelul propus în contextul deciziilor mai sus menţionate.

– Sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare (aferente exerciţiului financiar 2014-2020): -490,2 milioane lei. Revizuirea minoră aparent inexplicabilă a cuantumului agregat maschează o revizuire descendentă de proporţii a fondurilor structurale (-4,44 miliarde lei, de la 9,6 miliarde lei la 5,2 miliarde lei), compensată însă parţial de majorarea fondurilor alocate plăţilor în contul UE pentru agricultură (cu 1.488,6 milioane lei) şi de tranzitarea bugetului general consolidat de către sume destinate prefinanţării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (+2.464 milioane lei).

Cheltuielile bugetare, exclusiv influenţa schemei de compensare, sunt revizuite ascendent cu 2.518 milioane lei, sursele acestei evoluţii fiind următoarele:

– Cheltuieli de personal: +5.050 milioane lei. Necesitatea revizuirii ascendente era deja aparentă în execuţia bugetară la zi, care indica încă din primele luni ale anului insuficienţa alocărilor iniţiale. Dimensiunea revizuirii ascendente se datorează atât sub-bugetării iniţiale, cât şi impactului unor majorări salariale decise ulterior aprobării proiectului de buget. Aceste evoluţii relevă carenţe ale procesului de planificare bugetară şi lipsa caracterului constrângător al regulilor fiscale, ambele de natură să genereze îngrijorări asupra presiunilor viitoare provenind din partea acestui agregat bugetar.

– Bunuri şi servicii: -1.512 milioane lei. Nivelul revizuit al acestei categorii de cheltuieli implică o scădere nominală cu -4,5% în raport cu execuţia anului 2016. În opinia Consiliului fiscal, atingerea nivelului programat va reprezenta o provocare, în condiţiile în care execuţia preliminară la finele lunii august indica o creştere de 3,6% a cheltuielilor în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

– Asistenţă socială: +3.320 milioane lei. Revizuirea ascendentă operată validează avertizarea emisă de Consiliul fiscal în contextul aprobării legii bugetare anuale, când identifica o probabilă sub-bugetare a acestui agregat de cheltuieli cu cel puţin 2 miliarde lei. Cheltuielile BASS sunt majorate cu 650 milioane lei (Consiliul fiscal identifica la momentul aprobării bugetului iniţial o sub-bugetare de circa 680 milioane lei), iar cele de asistenţă socială aferente bugetului de stat sunt majorate cu 2.526,5 milioane lei – Consiliul fiscal considera la momentul aprobării bugetului iniţial drept probabilă o sub-bugetare semnificativă a acestui agregat în baza unei extrapolări a tendinţelor aparente la nivelul execuţiei trimestriale a anului anterior, însă dimensiunea majorării introduse de rectificare depăşeşte evaluările sale de atunci.

– Dobânzi: +493,3 milioane lei. Revizuirea operată este de asemenea în linie cu subdimensionarea agregatului iniţial identificată de Consiliul fiscal cu prilejul aprobării legii bugetare anuale.

– Cheltuielile de investiţii: -10,66 miliarde lei. Reducerea cheltuielilor de investiţii este de departe cea mai mare operată cel puţin în istoria recentă, iar cuantumul investiţiilor publice rectificate exprimat ca procent în PIB reprezintă un minim al ultimilor 10 ani, fiind inferior în termeni nominali nivelului cheltuielilor de investiţii din 2016. Reducerea cheltuielilor de investiţii se datorează în principal revizuirii descendente a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune (-4,44 miliarde lei), care generează de asemenea alocări mai mici la nivelul cheltuielilor de cofinanţare şi neeligibile. Reducerii agregate la nivelul proiectelor de investiţii finanţate cu fonduri europene nerambursabile (circa 5,5 miliarde lei) i se adaugă alocări mai mici aferente programelor de investiţii finanţate cu fonduri rambursabile (cu aproximativ 130 milioane lei) şi cheltuielilor de capital (diferenţa până la reducerea totală de 10,66 miliarde lei, respectiv în jur de 5 miliarde lei, ce reflectă inclusiv sume legate de cofinanţarea proiectelor din fonduri europene structurale).

– Alte transferuri: +715,5 milioane lei. Majorarea reflectă necesitatea majorării sumelor destinate plăţii contribuţiei României la bugetul UE cu 990 milioane lei, dată fiind sub-bugetarea iniţială identificată şi în opinia Consiliului fiscal ocazionată de aprobarea legii bugetare anuale.