Prelungirea Memorandumului între KazMunaiGaz şi statul român, condiţionată de achitarea datoriei istorice a companiei faţă de România şi de soluţionarea cauzei în instanţă

Prelungirea Memorandumului încheiat în 2013 între România şi KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii – achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi după soluţionarea cauzei de către justiţie, a anunțat Ministerul Energiei, în urma unei întâlniri cu o delegaţie a KazMunaiGaz.

Conform unui comunicat de presă transmis vineri seară de Ministerul Energiei, citat de News.ro, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit la Palatul Victoria cu o delegaţie a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol, şi a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMG International, discuţiile, la care au participat şi miniştrii Energiei, Economiei şi Finanţelor, au vizat Memorandumul semnat în 2013 între statul român şi compania KMG.

În urma întâlnirii, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă patru ani trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înţelegerea din 2013, mai spune Ministerul Energiei.

În 15 februarie 2013, a fost încheiat un Memorandum de Înţelegere între statul român şi fostul The Rompetrol Group N.V. (în prezent KMG International N.V.), care prevedea, în principal, înfiinţarea, organizarea şi functionarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic şi lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de actiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa.

Datoria externă a României a crescut în primele patru luni cu 1,59 miliarde euro, la 95,07…

Merkel exclude o împărţire a datoriei în zona euro

Potrivit procurorilor DIICOT, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.

Anchetatorii susţin că grupul infracţional a urmărit dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţele Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat şi însuşirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 şi o OUG prin care obligaţiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice. În acest dosar sunt urmărite penal pentru manipularea pieţei de capital, delapidare, abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, 14 persoane, printre care şi foştii miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

De asemenea, procurorii au instituit sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions şi Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.

Sursa foto: Facebook.com