Toggle Menu
  1. Home/
  2. Economic/

Firea dă un miliard de lei din bugetul Capitalei pentru “cultură, recreere și religie”

Primarul general Gabriela Firea alocă mai mulți bani pentru cultură, recreere și religie decât dă pentru infrastructură și sănătate, domenii care au nevoie de investiții masive. În aprilie, când s-a votat bugetul Capitalei, pentru cultură, recreere și religie s-a alocat un buget inițial de peste 877 milioane lei. Acum, la șapte luni distanță, acest domeniu beneficiază de un buget rectificat de aproape 993 milioane lei, conform datelor actualizate, disponibile pe site-ul Primăriei Capitalei. Diferența între suma aprobată în aprilie și cea de la 1 noiembrie este 116 milioane, reprezentând o creștere de peste 13 procente în șapte luni. Vocea vă arată cât a alocat Primăria pentru fiecare din cele trei domenii prinse în cea mai mare “halcă” din bugetul bucureştenilor, dar și cum cea mai mare sumă din cea destinată acestui segment se duce către instuția care finanțează statuile, bisericile și monumentele din Capitală.

După cum scria Vocea în urmă cu trei zile, Primăria alocă mai mulți bani pentru ”cultură, recreere și religie” decât pentru spitale sau infrastructură. De cea mai mare alocare pe acest segment beneficiază Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT), instituția care finanțează statuile, monumentele și bisericile din Capitală, care are în prezent un buget de 127,5 milioane lei.

În acest context, cultura, recreerea și religia, domeniu din bugetul Capitalei care înglobează investițiile Primăriei în statui, spectacole, parcuri, teatre și Circul Globus, reprezintă prioritatea numărul 2 a Municipalității, după sectorul transporturilor, care are o alocare bugetară de 1,18 miliarde de lei. Însă, deși în termeni nominali această sumă este mai mare decât cea alocată domeniului aflat pe locul secund, 573 de milioane lei reprezintă, de fapt, acoperirea diferenței de tarif dintre prețul plătit de călătorii Regiei Autonome de Transport București (RATB) și costul real al călătoriei. Astfel, pentru cheltuielile de personal, mentenanță și investiții, care ar putea susține dezvoltarea transportului în comun de suprafață, mai rămân doar 610 milioane lei, aproape jumătate din această sumă fiind alocată activelor nefinanciare și celor financiare.

Cu o alocare de circa 993 milioane lei din bugetul Bucureștiului, Cultura, recreerea și religia beneficiază de mai mulți bani decât Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice, care are în prezent un buget de 756 milioane lei, dintre care aproape două treimi reprezintă subvenții pentru acoperirea diferenței de tarif între prețul real al gigacaloriei și cel plătit de consumatorii bucureșteni.

Pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică s-a alocat un buget de 450 milioane lei, în timp ce sănătatea are un buget de 445 milioane lei.

Administrația Străzilor, instituție care se ocupă de”construcția de noi poduri și pasaje, administrarea, întreţinerea şi reabilitarea reţelei stradale, a podurilor şi pasajelor rutiere supra şi subterane existente, precum şi a lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii a sistemului de dirijare şi semnalizare rutieră (semaforizare, indicatoare şi marcaje rutiere), construirea, amenajarea şi exploatarea parcajelor publice de utilitate generală pe teritoriul Municipiului Bucureşti”, are un buget alocat de aproape 195 milioane lei.

În plus, propuneri din bugetul inițial, care ar fi putut soluționa o parte din problemele traficului tot mai aglomerat, au pierdut sume importante în urma rectificărilor, astfel că proiectele de infrastructură, atât cele aflate în derulare, cât și unele ale căror planuri au fost propuse și apoi uitate demult prin sertarele Primăriei, au rămas cu alocări bugetare reduse și așa mici comparativ cu sumele alocate pentru cultură, recreere și religie.

100 milioane euro pentru monumente, parcuri, ARCUB, creart și Clubul Sportiv

Monumentele, parcurile, instituțiile care se ocupă de organizarea festivalurilor și spectacolelor din București, dar și Clubul Sportiv din Capitală, înghit cele mai mari subvenții, de aproape 449 milioane lei (circa 97,5 milioane euro) din totalul alocat de Municipalitate pentru segmentul de Cultură, recreere și religie. Comparativ cu celelalte domenii care primesc bani de la Primărie, acestea au o alocare bugetară mai mare decât infrastructura sau sănătatea, domenii stringente pentru bucureșteni.

Dintre toate instituțiile de cultură subordonate Primăriei Capitalei, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic beneficiază de cele mai generoase fonduri. Instituția avea prevăzut, la început de an, un buget de 117,2 milioane lei, care a fost mărit ulterior la circa 127,5 milioane lei, bani proveniți integral din subvenții de la administrația publică locală. Din aceste sume, cheltuielile de personal sunt de peste 1,5 milioane lei, în timp ce mai bine de 94,3 milioane lei sunt pentru bunuri și servicii, mai bine de două treimi din această sumă (65 milioane lei) reprezentând contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local.

Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) ocupă locul 2 în top, în funcție de bugetul alocat de Municipalitate. Instituția a avut rezervate inițial subvenții de 106,5 milioane lei, care au fost majorate apoi la 119,7 milioane lei. Pe lângă aceste venituri se estimează că în acest an ALPAB va mai încasa 9,5 milioane lei din prestări servicii. Cheltuielile de personal ale ALPAB depășesc 21 milioane lei, în timp ce pentru bunuri și servicii s-au alocat aproape 81,7 milioane lei.

ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Capitalei, instituția care organizează programele culturale proprii ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, atât cele care sunt iniţiative ale acestuia, cât şi cele care decurg din derularea unor relaţii de colaborare locale, regionale, naţionale sau internationale, respectiv evenimente precum B-fit in the street!, Bucharest Jazz Festival, Bucharest Music Film Festival, Sound & Vision, Spotlight, a beneficiat, încă de la începutul anului, de aproape 72 milioane lei. Suma prevăzută în bugetul inițial a rămas aceeași cu totalul subvențiilor de la administrația locală la începutul lunii noiembrie, conform programului rectificat. Veniturile curente ale instituției la nivelul întregului an sunt estimate la 1 milion lei, 836.000 lei provenind din prestări servicii, iar restul din transferuri voluntare, altele decât subvențiile. Pe de altă parte, la capitalolul cheltuieli, 3,6 milioane lei sunt pentru personal, iar aproape 51 milioane lei cheltuieli cu bunuri și servicii.

Clubul Sportiv al Municipiului București a beneficiat, inițial, de 60 milioane lei de la bugetul local, subvențiile de la alte nivele ale administrației publice fiind majorate apoi cu aproape 13%, până la 67,7 milioane lei. Veniturile totale estimate pentru această instituție, din vânzări de bunuri și servicii, la nivelul întregului an, se ridică la 4,4 milioane lei, în timp ce pentru cheltuielile de personal ale instituției s-a rezervat suma de 1,4 milioane lei, iar pentru bunuri și servicii s-au alocat aproape 69,5 milioane lei.

Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului București (creart), care oferă publicului ”produse și servicii culturale diverse: festivaluri naționale și internaționale, concursuri, expoziții, târguri, seminarii, concursuri de educație civică, ateliere de creație cultural-artistică”, a avut prevăzută initial suma de 57,3 milioane lei. Ulterior, veniturile din subvenții de la alte nivele ale administrației publice, conform programului rectificat, au crescut la 61,5 milioane lei. Totodată, Municipalitatea estimează 1,7 milioane lei din veniturile creart vor proveni din vânzări de bunuri și prestări servicii în acest an. La nivelul instituției care organizează evenimente precum Bucharest Christmas Market, Green Sounds Festival sau Grădina cu Filme, pentru cheltuielile de personal este prognozată suma de 1,1 milioane lei, iar pentru bunuri și servicii 61 milioane lei.

53 milioane euro pentru teatrele din subordinea Primăriei

De la bugetul local s-au alocat pentru teatrele din subordinea Municipalității circa 242 milioane lei, echivalentul a aproximativ 53 milioane euro. Mai bine de o zecime din această sumă a fost direcționată către Opera Comică pentru Copii. Instituția a avut un buget inițial de 28,2 milioane lei, dar subvențiile prevăzute la 1 noiembrie în programul rectificat au crescut cu circa 300.000 lei. La nivelul întregului an, Municipalitatea estimează că instituția va avea încasări de 1,7 milioane lei din activități curente. Cheltuielile de personal ale Operei Comice pentru Copii se ridică la 4,8 milioane lei, în timp ce aproape 21 milioane lei sunt direcționați către bunuri și servicii.

Teatrul Excelsior a avut prevăzută inițial suma de 24,6 milioane lei, care nu a suferit modificări semnificative în programul rectificat. Veniturile curente estimate în acest caz se ridică la 610.000 lei, în timp ce cheltuielile de personal sunt de aproape 3,2 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii de 19,8 milioane lei.

Teatrul Tineretului Metropolis, cu un buget inițial de 16,6 milioane lei, are acum în programul rectificat aproape 21 milioane lei subvenții de la Municipalitate, cu 26,5% mai mult față de prevederile inițiale. La venituri se adaugă încă 1 milion lei din activități curente. Cheltuielile de personal se ridică în acest caz la 3,2 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii la 17 milioane lei.

Teatrul Ion Creangă avea prevăzute inițial subvenții de 17,8 milioane lei, care au crescut ulterior la 20 milioane lei, conform programului rectificat, cu peste 12% mai mult față de sumele alocate în urmă cu șapte luni. Încasările din vânzări de bunuri și prestări servicii sunt estimate la 482.000 lei pentru întregul an. Cheltuielile de personal ale instituției se ridică la 4,85 milioane lei, iar cele de bunuri și servicii aproape 15,1 milioane lei.

Teatrul Bulandra, cu un buget inițial de 19,6 milioane lei, are prevăzute în programul rectificat subvenții de la Primărie de 19,75 milioane lei. Cheltuielile de personal în acest caz depășesc 7 milioane de lei, în timp ce pentru bunuri și servicii s-au alocat 14 milioane lei.

Teatrul de Animație Țăndărică avea prevăzută de la bugetul local suma de 17 milioane lei, dar în programul rectificat subvențiile prevăzute de la alte nivele ale administrației publice au urcat la 18,2 milioane lei. Pe de altă parte, veniturile din prestări servicii și vânzări de bunuri sunt estimate la 871.000 lei pe tot anul. Cheltuielile de personal în acest caz se ridică la 3,3 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii la 13,8 milioane lei.

Teatrul Nottara, cu un buget inițial de 14,2 milioane lei de la Municipalitate, are acum, în programul rectificat, subvenții provenite de la alte nivele ale administrației publice, de 16,5 milioane lei, cu circa 18% față de alocarea inițială. Veniturile estimate în acest caz, din vânzări de bunuri și prestări servicii, sunt estimate la 800.000 lei. Cheltuielile de personal în acest caz se ridică la peste 7,2 milioane lei, iar aproape 7,9 milioane lei cele pentru bunuri și servicii.

Teatrul Odeon a avut prevăzută inițial suma de 14 milioane lei din bugetul Primăriei, iar apoi subvențiile au ajuns la aproape 15,1 milioane lei în programul rectificat. Veniturile curente estimate pentru acest an la nivelul instituției sunt de 1,3 milioane lei. La capitolul cheltuieli, pentru personal se alocă 7,5 milioane lei, iar pentru bunuri și servicii 5,8 milioane lei.

Teatrul Mic avea prevăzută inițial suma de 14,7 milioane lei, similară cu cea din programul rectificat. Veniturile din prestări servicii sunt, în acest caz, estimate la 350.000 lei, în timp ce 6 milioane lei reprezintă cheltuieli de personal, iar aproape 8,3 milioane lei cheltuieli cu bunuri și servicii.

Teatrul Evreiesc de Stat, cu un buget inițial de aproape 8,8 milioane lei, are acum subvenții ale administrației publicede 14,5 milioane lei, prevăzute în programul rectificat, la care se adaugă 320.000 lei venituri din prestări servicii. Creșterea alocărilor din bugetul Capitalei, în programul rectificat, este de circa 65% în acest caz. Din totalul cheltuielilor, 6,4 milioane sunt pentru personal, iar 7,4 milioane lei pentru bunuri și servicii.

Teatrul de Comedie, cu o sumă alocată inițial de la buget de aproape 12 milioane lei, are în programul rectificat subvenții mai mari cu circa 1 milion de lei. Veniturile estimate pentru întreg anul 2017 se ridică la 1,4 milioane lei în acest caz, iar cheltuielile de personal sunt de 5,3 milioane lei, în timp ce pentru bunuri și servicii se alocă 8,4 milioane lei.

Teatrul Constantin Tănase are o alocare de la bugetul Capitalei de 11,3 milioane lei, sumă care a rămas la fel și în programul rectificat. Alți 750.000 lei reprezintă venituri din prestări servicii la nivelul întregului an. Pe de altă parte, raportat la cheltuieli, aproape 6,1 milioane lei sunt pentru personal, iar circa 4,5 milioane lei sunt cheltuieli cu bunuri și servicii.

Teatrul Stela Popescu a avut inițial prevăzută o subvenție de aproape 4 milioane lei, care a crescut ulterior cu aproape 138%, la circa 9,5 milioane lei. Încasările din vânzări de bunuri și servicii, în acest caz, sunt de 600.000 lei. Pentru cheltuielile de personal ale instituției s-au alocat 2,4 milioane lei, în timp ce pentru bunuri și servicii aproape 7,3 milioane lei.

Teatrul Dramaturgilor Români a avut un buget inițial de aproape 7,5 milioane lei, subvențiile crescând ulterior cu 200.000 lei. Pentru acest an se estimează un total al încasărilor din vânzări de bunuri și servicii de 430.000 lei, la nivelul teatrului. Cheltuielile de personal în acest caz se ridică la aproape 1,3 milioane lei, în timp ce pentru bunuri și servicii s-au rezervat circa 5,5 milioane lei.

Teatrul Masca, cu o alocare de aproape 6,2 milioane lei, în bugetul inițial, are subvenții prevăzute în programul rectificat de aproximativ 7,5 milioane lei, cu circa 21% mai mult față de suma bugetată în urmă cu șapte luni. La venituri se adaugă 320.000 lei încasări prevăzute din prestări servicii și vânzări de bunuri. Cheltuielile de personal în acest caz reprezintă 2,76 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii peste 4,5 milioane lei.

18 milioane de euro pentru Biblioteca Metropolitană, Școala de Artă și muzeele Primăriei

Cele două muzee din subordinea Municipalității, Palatele Brâncovenești, Biblioteca Metropolitană și Școala de Artă beneficiază, în prezent, de o alocare de la bugetul local de aproape 81 milioane lei, echivalentul a circa 18 milioane euro.

Muzeul Municipiului București, cu un buget inițial de 23,25 milioane lei, primește acum subvențiii de la alte nivele ale administrației publice în programul rectificat de 31,76 milioane lei, cu 8,5 milioane lei mai mult, creșterea fiind de aproape 37% față de totalul prevăzut în urmă cu șapte luni. Veniturile curente ale instituției sunt estimate la 675.000 lei la nivelul întregului an. Din totalul cheltuielilor, peste 7,2 milioane sunt pentru personalul angajat, iar circa 21,65 milioane lei pentru bunuri și servicii.

Muzeul Literaturii Române a primit un buget inițial de 16 milioane lei, iar la programul rectificat subvențiile de la alte nivele ale administrației se ridică la 19,4 milioane lei, cu circa 22% în plus. Veniturile curente estimate pentru anul în curs, din vânzarea de bunuri și servicii sunt estimate la 201.000 lei. Cheltuielile de personal se ridică, în acest caz, la aproape 4 milioane lei, iar circa 12 milioane lei sunt pentru bunuri și servicii.

Centrul  de Cultură ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, cu un buget inițial de aproape 15,1 milioane lei, are în programul rectificat subvenții de 15,5 milioane lei, în timp ce veniturile curente sunt estimate la 500.000 lei pentru tot anul. Aproape 2,2 milioane lei din cheltuieli sunt dedicate personalului, iar 13 milioane lei pentru achiziția de bunuri și servicii.

Biblioteca Metropolitană are aproape 13 milioane lei buget inițial, sumă similară cu cea din programul rectificat. Din totalul cheltuielilor instituției, 6,7 milioane lei sunt pentru personal, iar 5,2 milioane lei sunt pentru bunuri și servicii.

Școala de Artă are în prezent un buget de 1,3 milioane lei, sumă similară cu cea inițială alocată de Municipalitate. La nivelul întregului an se estimează că instituția va avea 600.000 lei încasări din prestări servicii. Cheltuielile de personal se ridică în acest caz la 850.000 lei, în timp ce pentru bunuri și servicii se alocă aproape 1,2 milioane lei.

14 milioane euro, de la Primărie, pentru bisericile din București. O treime din bani, la Catedrala Neamului

Primăria Capitalei a alocat de la bugetul local un total de 65 milioane lei (circa 14 milioane euro) pentru lăcașurile de cult din București. Din acești bani, aproape o treime a fost direcționată numai în acest an pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Din bugetul inițial al Capitalei s-au alocat 55 milioane lei, dintre care 15 milioane lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Propunerile pentru alocarea de sprijin financiar anumitor lăcașuri de cult au fost făcute atunci de Administrația Monumentelor. La acești bani s-au adăugat alte 10 milioane lei, aprobate în ședința CGMB de la finele lunii septembrie. Cea mai mare sumă alocată atunci lăcașurilor de cult, 4,5 milioane lei, a fost direcționată către Patriahia Română, iar 1,5 milioane lei au mers către Arhiepiscopia Bucureștilor.

Circul Globus primește de 3 ori mai mulți bani decât Grădina Zoologică

Circul Globus are prevăzute subvenții de la alte nivele ale administrației publice de 40 milioane lei, după rectificare, creșterea acestora în șapte luni fiind de peste 63%, de la 24,5 milioane lei bugetul prevăzut inițial. Bugetul instituției este de aproape trei ori mai mare decât cel al Grădinii Zoologice, iar încasările din activități sunt cu 600.000 lei mai mari. Potrivit estimării Municipalității, încasările circului se vor ridica la nivelul întregului an la 2 milioane lei, în timp ce cheltuielile de personal sunt de 7,5 milioane lei, iar cele cu bunuri și servicii de 31 milioane lei.

Pe de altă parte, Administrația Grădina Zoologică a avut, la începutul anului, un buget inițial de aproape 14,2 milioane lei. Conform programului rectificat, subvențiile de la alte nivele ale administrației publice s-au majorat cu ușor, la 14,7 milioane lei, Municipalitatea estimând, totodată că instituția va avea încasări de 1,4 milioane lei în acest an. Din totalul cheltuielilor curente de 15 milioane lei, 22% se alocă pentru personal, iar circa 11,6 milioane lei pentru bunuri și servicii, mai bine de un sfert reprezentând hrana pentru animale.

Tot la capitolul Cultură, recreere și religie, figurează acum un buget de aproape 152 milioane lei, bani rezervați atât pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postadrare (peste 28,5 milioane lei), alte cheltuieli (27 milioane lei), active financiare și nefinanciare (circa 83 milioane lei), împumuturi (12,3 milioane lei) și rambursări de credite (974.000 lei, cu 2,7 milioane lei mai puțin față de nivelul inițial).

Cum explică Firea tăierile de fonduri de la proiecte majore de infrastructură

În ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de la finele lunii septembrie s-a decis reducerea fondurilor pentru mai multe proiecte majore, precum cele pentru:

– implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în centrul Capitalei, bugetul fiind redus 1 milion de lei, cu 4 milioane de lei în minus față de alocarea initial

– construirea parcărilor subterane în Piaţa Constituţiei, la Sala Palatului şi în Piaţa Rahova, reducerea fiind de 8,1 milioane de lei, de la 8,5 milioane lei

– înfiinţarea de noi subunităţi de pompieri în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov, de la 3 milioane de lei la 298.000 de lei, precum şi cel pentru achiziţionarea de echipamente şi maşini, de la 54,5 milioane de lei, la 11,6 milioane de lei

– restaurarea Palatului Voievodal „Curtea Veche”, reducerea fiind de 6,2 milioane de lei, de la 6,7

– consolidarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric – cu 1,4 milioane de lei, de la 1,5 milioane de lei

– salubritate, buget redus cu peste 16,5 milioane de lei, iar alocarea pentru colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor a scăzut cu peste 3 milioane de lei (de la 3,8 milioane de lei)

– construirea pasajului pietonal de la Pieţei Eroii Revoluţiei, scăderea fiind de 7 milioane lei, de la 8,1 milioane de lei

– reabilitarea sistemului rutier şi liniei de tramvai pe Bd. Liviu Rebreanu, bugetul fiind redus de la 13,8 milioane de lei la 11,8 milioane de lei

– reabilitarea sistemului rutier şi a liniilor de tramvai pe Şoseaua Pantelimon, de la 68,2 milioane de lei la 29,9 milioane de lei

– penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti-Piteşti, al cărei buget a fost cu 35 de milioane de lei, de la 90 milioane lei

– Prelungirea Ghencea – Domneşti, bugetul fiind redus cu 4,9 milioane de lei de la 5 milioane de lei.

De asemenea, nu s-au mai alocat fonduri pentru semaforizarea a 38 de intersecţii noi.

Ulterior, primarul general Gabriela Firea a motivat că fondurile tăiate de la aceste proiecte reprezintă doar o ”redirecționare a creditelor bugetare”.

„Nu este în niciun caz vorba de tăieri în sensul diminuării creditelor de angajament multianuale, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării finalizarea unui proiect, ci doar redirecţionarea creditelor bugetare din 2017, respectiv a sumelor care, din motive obiective, nu pot fi cheltuite până la sfârşitul acestui an. În plus, la o serie de obiective de investiţii, aflate în fază incipientă, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice vor fi întocmite de către Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti S.A., întrucât cu toată întârzierea generată de procedura de înfiinţare a companiei, termenele de finalizare vor fi scurtate substanţial”, a arătat edilul-șef într-un comunicat de presă remis ulterior pentru a răspunde acuzaţiilor privind tăierile de fonduri, la rectificare, pentru domenii importante.

Amalia Blanariu