Toggle Menu
  1. Home/
  2. Economic/

A apărut ”mâncarea inteligentă”. Cum arată și ce conține – VIDEO

Tehnologia ”invadează” toate domeniile vieții noastre, iar mâncarea nu face deloc excepție. Startup-urile din domeniu au dezvoltat ”mâncare inteligentă”, aceasta variind de la ”replicatoarele” din Star Trek, la folosirea de naniți sau crearea de ”băuturi digitale”.

”Replicatorul” din Star Trek

În serialul SF replicatoarele Flotei Stelare puteau produce orice fel de mâncare sau băutură comandată de cineva. Același principiu este acum folosit în alt caz. Antreprenorii israelieni Ayelet Carasso și Doron Marco au inventat deja un astfel de dispozitiv prin intermediul companiei lor, numită White Innovation.

”Replicatorul” se numește Genie (”Duhul” – n.r.), arată ca un aparat de cafea obișnuit și poate produce tot felul de mâncăruri, de la pui cu orez, couscous cu legume, ramen sau sufleu de ciocolată. Aparatul folosește ingrediente deshidratate pentru a produce porții de câte 140 de grame. ”Duhul” poate fi comandat prin intermediul unei aplicații, scrie Reuters.

Alte companii similare care folosesc tehnica ”imprimării 3D” pentru a realiza tot felul de mâncăruri sunt Print2Taste din Germania, nufood din Marea Britanie și Natural Machines, din Spania, care a inventat un aparat numit Foodini, de la numele celebrului magician Houdini, după cum scrie Venture Radar.

Limonada virtuală

Arată a limonadă, are gust de limonadă, dar este doar apă. Cercetătorii din Singapore au inventat ”limonada virtuală” folosind electrozi pentru a imita aroma băuturii răcoritoare și cu mici LED-uri pentru a imita culoarea.

Un senzor introdus într-o limonadă autentică va colecta date despre aciditate și culoare. Acestea vor fi apoi transmise apoi către o serie de electrozi aflați pe marginea paharului.
Când băutorul va sorbi ”limonada” limba acestuia trece peste marginea cu electrozi, iar aceștia simulează gustul, în vreme ce LED-urile simulează culoarea.

Ambalajul inteligent

O altă categorie o constituie ”ambalajele inteligente”, care vin cu tot soiul de senzori care determină temperatura, poziția, mișcarea, presiune sau atingerea. Aceștia detectează dacă mâncarea este stricată sau expirată și, cu ajutorul unor dispozitive, se poate ști exact lotul din care face parte, unde a fost produsă și care a fost traseul logistic urmat. Piața totală a senzorilor de acest fel este estimată să ajungă la 60 de miliarde de dolari până în 2022, potrivit Package Digest.

Mâncarea cu naniți

Pe lângă senzorii care ne avertizează de pe ambalaje există și ceva mult mai activ: naniți care pot omorî bacteriile din mâncare. Aceștia se atașează de bacterii pentru a-și înjecta propriul material genetic. Ulterior, bacteria este folosită pentru a replica bacteriofagul. Acestea sunt organisme, dar și naniți robotici și sunt văzuți de cercetători drept o soluție pentru a evita o ”criză a antibioticelor”, mai ales că virusurile devin tot mai rezistente la medicamentele actuale, după cum scrie Gizmodo.

Mâncarea cu naniți folosește bacteriofagi pentru a omorî bacteriile din alimente
Foto: Gizmodo

Inteligența artificială și mâncarea vegetariană

În fine, o altă aplicare a științei o constituie folosirea inteligenței artificiale și a ”big data” – colectarea masivă de informații – pentru a putea face mâncăruri vegetariene cu gust cât mai bun. O echipă de cercetători chilieni a dezvoltat o firmă numită The Not Company, care folosește algoritmi pentru a crea mâncăruri bazate în totalitate pe plante. Asistentul lor virtual, numit Giuseppe, ”învață” despre compoziția moleculară a diverselor feluri de mâncare, inclusiv gustul și textura, și apoi folosește aceste date pentru a recomanda rețete pe bază de plante care au gust similar cu cele realizate din produse de origine animală.

O altă companie care realizează astfel de produse este Impossible Foods, care produce ”carne” și ”brânză” fără a avea la bază produse animale, ci doar plante. Compania își are sediul în Redwood City, Silicon Valley. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, fermele de animale sunt responsabile cu 14,5% din gazele cu efect de seră la nivel planetar și necesită cantități imense de apă și nutrețuri pentru creșterea animalelor, după cum scrie The Economist. Spre exemplu, producerea unui kilogram de carne de vită necesită 10 kilograme de nutreț, pentru aceeași cantitate de carne de porc fiind necesare 5 kilograme de hrană. În fine, pentru un kilogram de carne de pui sunt necesare 2,5 kilograme de hrană.

Daniel Ionașcu