De ce nu ajung căpșunile românești în supermarketurile din țară. Producătorii autohtoni luptă cu vremea și cu autoritățile

Sistemul de subvenții din agricultură îi ocolește pe producătorii de căpșuni autohtoni. Lăsați să se descurce singuri, aceștia se luptă cu vremea, birocrația și lipsa unei piețe organizate de desfacere. Județul Satu Mare este patria căpșunilor, aici cultivâdu-se 75% din producția la nivel național. De aici pleacă anual sute de tone de căpșuni în toată țara, însă amenințarea importurilor și politica supermarketurilor face ca viața producătorilor să fie tot mai grea de la un an la altul. În plus, vremea rece din această primăvară afectează producția.

Căpșunii de Satu Mare, concurați de cei din Italia

Agricultorii din Satu Mare mizează în special pe soiurile autohtone, căpșunii din soiul ”sătmărean” fiind cunoscuți în toată România. Din semințele autohtone ies căpșuni mai mici, poate nu atât de aspectuoși, dar cu un gust incredibil. Pentru cei care preferă căpșunii mari și frumoși, în ultimii ani agricultorii și-au adus stoloni din Italia sau Spania.

Dacă până în urmă cu 5-6 ani majoritatea terenurilor cu căpşuni din zona Halmeu-Micula erau cultivate cu soiuri autohtone, în ultima perioadă cele străine câştigă tot mai mult teren.

Au fost stinse primele focare de pestă porcină într-o comună din Satu-Mare

Fetiță de doi ani, pierdută în câmp, găsită după aproape 20 de ore de căutări

Potrivit lui Marius Dudaș, un cultivator din zonă, pe circa 30% din suprafeţele cultivate căpşunii autohtoni au fost înlocuiţi cu cei străini, în special aduşi din Italia. Motivul este unul singur: productivitate mai mare.

Producătorii de căpşuni spun că producţia celor străini este cu circa 25-30% mai mare decât a celor autohtoni. În plus, căpşunii autohtoni sunt mai mici şi nu au un aspect la fel de frumos ca a celor italieni. Iar la piaţă sunt cumpăraţi căpşunii mari şi frumoşi.

”Mulți vând căpșuni din import și zic că sunt românești, autentice. Ca să nu se lase păcăliți de aspect, le recomand celor care merg la piață sau la supermarket să ia o căpșună, să închidă ochii și să o guste. Dacă simt o dulceață și un parfum, atunci e bine. La multe soiuri străine, nu știi dacă mănânci căpșune sau castravete”, spune Marius Dudaș.

Ignorați de supermarket-uri

Cel mai mare of al ”căpșunarilor” din Satu Mare este că nici un investitor din industria alimentară nu s-a gândit să facă un depozit frigorific și o fabrică de prelucrare a fructelor în zonă. Fiecare președinte de Consiliu Județean sau prefect a promis construcția depozitului frigorific, dar totul a rămas la stadiul de promisiune.

De ani de zile, productorii din Satu Mare se chinuie să intre în contact cu marii retalieri naționali, dar aceștia preferă să importe căpșunii decât să-i cumpere de la cultivatorii locali.

Subvenții mici, forța de muncă greu de găsit

Subvențiile de la APIA acoperă doar 1% din costurile de producție, în condițiile în care pentru un hectar cultivat cu căpșuni costurile sunt de circa 5.000 de euro, dar și multă muncă.

Printre problemele cu care se confruntă cultivatorii se numără și lipsa forței de muncă. Practic, într-o lună de zile, cât durează sezonul, este nevoie de aproximativ peste 1.000 de culegători în toată zona Halmeu- Micula.

Forța de muncă este destul de scumpă, costă 50-75 lei pe zi, și nu prea se găsesc oameni. De obicei, la culesul căpșunilor vin zilieri din județele Sălaj sau Maramureș.

Pagube produse de frig

Cultivatorii se plâng că vremea foarte rece din ultimele săptămâni a întârziat culturile, pierzând astfel 20% din producție. Abia la începutul lunii mai au putut ieși pe piață primii căpșuni autohtoni, dar și aceștia ddoar din sere.

”Primii căpșuni, de seră, i-am scos la vânzare la începutul lunii mai, iar apoi cei de pe câmp îi vom scoate pe la începutul lunii iunie. La cei care nu au fost acoperiţi, primul rând de flori li s-a dus. Pe parcela unde avem un soi mai timpuriu se vede că florile sunt negre”, a mai spus Marius Dudaş, producător de căpşuni din Micula.

Căpșunii au cea mai mare fluctuație de preț dintre toate produsele agricole. În mai se vând cu 18 lei/kg, iar în iunie prețul lor ajunge la 4 lei/kg.

Soluția: Asocierea în cooperative

Directorul Direcției Agrricole Satu Mare, Ioan Cioltean, crede că frigul nu va afecta semnificativ producția de căpșuni, doar a întârziat începerea sezonului. Potrivit lui Cioltean, în județul Satu Mare se cultivă căpșuni pe 1.400 de ha, dar agricultorii suferă din cauza lipsei unei piețe de desfacere organizate.

”Un depozit frigorific ar ajuta producătorii să-și țină marfa câteva zile până primesc prețul corect. Acum, vând doar să scape de căpșuni, să nu li se strice”, spune Cioltean.

Directorul Direcției Agricole Satu Mare consideră că este grav că în județul căpșunilor nu există nicio fabrică de gemuri sau siropuri, care să preia fructele de la producători. Acesta le recomandă agricultorilor să se asocieze pentru a putea negocia cu marile lanșuri de retail. Astfel, ar putea să asigure cantitățile și calitatea cerută de marile magazine. ”Dacă nu se vor asocia, nu vor fi luați în seamă niciodată!”, conchide Cioltean.