Ce spun companiile și economiștii despre trecerea contribuțiilor sociale și de sănătate de la angajator la angajat – ANALIZĂ

Trecerea contribuțiilor sociale și de sănătate ale angajatorului în sarcina exclusivă a salariaților va duce la diminuarea salariilor pentru aceștia în lipsa unei obligații exprese a companiilor și instituțiilor de a majora câștigurile cu diferența, arată societățile consultate de către Vocea.Biz. Concomitent, economiștii și consultanții fiscali spun că măsura va genera alte probleme.

Reamintim, Viorel Ștefan – ministrul Finanțelor – a afirmat recent că din 2018 contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și cele de sănătate (CASS) vor fi trecute de la angajator la angajat. Fostul secretar de stat Gabriel Biriș avea un proiect similar anul trecut, însă acesta prevedea obligativitatea angajatorilor de a majora salariile cu diferențele rezultate, plus un sistem de deduceri.

Însă Ministerul Finanțelor nu a anunțat un set de reguli similare.

Ca atare, acest lucru ar duce la scăderea salariilor din mediul privat cu 20-25%. Vocea.Biz a întrebat mai multe companii, atât de stat cât și private, ce s-ar întâmpla dacă proiectul ar fi aplicat în forma enunțată de către ministrul Ștefan. Entitățile private întrebate au refuzat să se pronunțe anticipat asupra subiectului.

Juncker a propus noi norme de protecţie pentru ca alegerile de anul viitor

Comisia Europeană va lua măsuri împotriva celor care nu respectă statul de drept, anunţă Juncker

Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru ar însemna automat scăderea salariilor.

”Transferul CAS/CASS de la angajator la angajat, fără o impunere legislativă pentru angajator de majorare a salariului brut, va avea drept consecinţă directă o scădere a salariului net al angajaţilor.

Pentru un operator nuclear, cu atât mai mult în contextul unui trend internaţional de migrare a personalului înalt calificat către proiecte nucleare în dezvoltare din motive financiare, menţinerea cel puţin a nivelului actual de salarizare este o măsură importantă.

Fără posibilitatea legală a majorării brutului pentru compensare, sperăm într-un dialog social eficient administraţie-organizaţii sindicale care să permită menţinerea interesului şi motivării în cazul unui operator nuclear, rezultatele operaţionale şi financiare depinzând de factorul uman. Această se poate reflectă prin modificări ale contractului colectiv de muncă care să compenseze eventualele efecte negative la nivelul salariului net”, arată Nuclearelectrica.

Migrație de la privat la stat

În schimb, economiștii și consultanții au păreri puțin diferite. Profesorul de economie Mircea Coșea spune că o astfel de măsură ar crea o migrație puternică de la privat la stat, unde autoritățile tocmai se pregătesc majorări salariale masive, prin intermediul legii salarizării unitare. De asemenea, Coșea spune că România ar putea fi acuzată de către Comisia Europeană, care ar putea bloca legea.

”Lucrul acesta l-am spus și eu: în lipsa unei ordonanțe prin care să se prevadă creșterea salariilor cu diferența, acestea vor scădea. Dar acest lucru nu e posibil, încalcă regulile pieței, România ar putea fi acuzată la Bruxelles. S-ar crea un dumping social.

În al doilea rând, dacă nu se mărește salariul cu diferența iar angajatul preia contribuțiile, atunci se va produce o migrație de la privat la stat, unde salariile cresc prin legea salarizării bugetare. Sectorul material ar fi privat de forța de muncă. Deja este vizibil acest lucru în sectorul medical, unde cabinetele de doctori de familie nu mai au asistente, care se angajează la spitalele de stat pentru a beneficia de majorarea lefurilor.

De asemenea, pot să plece și în străinătate, dar eu estimez că nu foarte mulți. Și asta pentru că, în opinia mea, în 2018 va exista un proces de reorganizare a Uniunii Europene, care va cuprinde și o reducere a migrației forței de muncă.

Dacă angajatorul plătește, el va avea o pierdere în plus. Nu văd niciun obiectiv, ar putea fi pentru creșterea investițiilor dacă societățile rămân cu bani mai mulți la final de an.

Nu cred că este implementabilă și alianța de guvernare nu va dori să enerveze publicul.

Ținta finală este, în opinia mea, trecerea la impozitarea progresivă. Deocamdată sistemul funcționează așa cum este. Eu nu cred că se va implementa deoarece va aduce prejudicii politice și de imagine PSD-ului”, a afirmat Mircea Coșea, pentru Vocea.Biz.

Și totuși statul impune salariul minim și intervine între privați

Pe de altă parte, consultantul fiscal Gabriel Biriș spune că statul poate impune majorarea salariilor în mediul privat și dă ca exemplu majorările salariului minim. De asemenea, implicarea statului în relații comerciale dintre privați este evidentă în legislația care a modificat taxele la raft dintre retaileri și producătorii agricoli, mai spune el.

”Teoretic ar trebui ca creșterea brutului să acopere diferența. Se poate din punct de vedere al statului? Ia gândiți-vă la salariul minim. În primul rând ar trebui prevăzută în lege obligativitatea de a majora brutul, ajustezi procentele. Este nevoie de o formulă care să ajusteze brutul. Dar netul mai depinde și de impozitul pe venit, care este și el variabil în funcție de deducerile acordate pentru numărul de persoane aflate în întreținere.

Nu susțin eliminarea plafoanelor. Sunt oameni care au salarii de 10.000 de euro pe lună, adică 20 de salarii medii. Ăștia sunt oameni care vor ieși la pensie. Cine le va plăti acele pensii mari? Facem iar deficit la fondul de pensii, care oricum e pe minus? Cine va plăti pensiile decrețeilor din 2030?
Eliminarea plafonărilor este destructivă, atât pentru prezent, cât și pentru viitor”, a afirmat Biriș pentru Vocea.Biz.

Totuși, consultantul nu susține proiectul prezentat de Viorel Ștefan din cauza eliminării plafoanelor pentru contribuții. Biriș spune că eliminarea acestora ar duce la deficite imense pentru pensii odată cu pensionarea ”decrețeilor”, din anul 2030 încolo.