Tudose a stabilit: Redevențele din exploatările marine vor fi diferențiate de cele pe uscat și vor fi mai mici. Noua lege a redevențelor, gata până pe 15 mai

Noul sistem de calcul al redevenţelor va fi gata până pe 15 mai şi va fi pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor, a declarat Mihai Tudose, ministrul Economiei, citat de News.ro.

Redevenţele actuale la ţiţei şi gaze reprezintă cote procentuale din valoarea producţiei brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului. Acestea nu au putut fi modificate timp de 10 ani, până în 2014, din cauza unei prevederi din contractul de privatizare a Petrom.

Redevențele actuale la petrol și gaze sunt între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de dimensiunea zăcământului. Dar Guvernul nu a modificat regimul de taxare a petrolului și gazelor în 2014. Autoritățile au introdus, însă, o serie de taxe suplimentare: în anul 2013 a fost introdusă o taxă pe extracție de 0,5%, alături de taxă de 60% pe liberalizarea gazelor. De asemenea, în 2014 au fost introduse o taxă pe stâlp de 1,5% din valoarea activelor, care a fost redusă la 1% în 2015. Taxa pe stâlp a fost eliminată total la începutul acestui an.

Fosta ministră a Finanțelor, Anca Dragu, a afirmat de mai multe ori că va pune în dezbatere publică noul sistem de taxare pentru resurse, dar nu a făcut acest lucru.

Preţul gazelor se majorează începând de miercuri

Teodorovici, despre plafonarea preţului la gaze: L-am scos de pe site şi vom discuta

”Avem o primă diferenţiere. Cele din exploatările actuale, din onshore (pe uscat – n.r.), şi cele din offshore (în largul mării – n.r.), unde suntem în pionierat în tot ceea ce înseamnă aceste exploatări de mare adâncime pe offshore. Evident că acolo redevenţele vor trebui să fie diferenţiate faţă de celelalte”, a spus Tudose.

Greu de accesat

El motivează sistemul ales de diferenţiere a redevenţelor prin faptul că investiţiile în offshore sunt mult mai mari, iar zăcămintele mult mai greu de accesat.

”Este un comitet interministerial, avem şi o sarcină importantă, este acea codificare a tuturor redevenţelor, fiindcă acum sunt toate care pe unde apucă, la toate zonele şi ministerele, şi trebuie găsită calea corectă între a îndestula statul cu ceea ce i se cuvine din exploatarea resurselor, dar fără a omorî efectiv pe cel care exploatează resursele. Fiindcă poţi să ai la un moment dat o resursă atât de mare încât să obţi totul din nimic, că nu mai exploatează nimeni”, a afirmat ministrul.

Tudose consideră că România este deja în primele zece ţări cu cele mai mari redevenţe.

Întrebat când anume vor intra în vigoare noile formule, ministrul Economiei a spus că acest lucru depinde în primul rând de Ministerul Finanţelor.

”În al doilea rând, nu poţi să spui unui beneficiar al redevenţelor: ‘de mâine plăteşti asta’, el are un plan financiar. Probabil din anul fiscal viitor”, a menţionat Tudose.

Va dispărea impozitul pe extracție?

Proiectul anterior, elaborat când era ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici arăta că, pe lângă redevențe, statul urma să încaseze un impozit de 35% pe profitul obținut din extracție.

Totuși, programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu menționează un nivel mult mai mic, de 20%.

Mai mult, potrivit unor surse Vocea.Biz, companiile petroliere au cerut autorităților ca acest impozit pe extracție să fie plătit abia după ce societățile își vor recupera investițiile din explorare și dezvoltare. Cum acestea vor fi de ordinul miliardelor de dolari, va trece mult timp până când statul va primi vreun sfanț din impozitul pe extracție.

Petroliștii, presiuni la nivel înalt

Petroliștii s-au perindat rând pe rând în ultimele luni pe la Guvern, unde au avut întâlniri cu premierul Sorin Grindeanu, dar și la Ministerul Economiei, unde s-au întâlnit cu ministrul Tudose.

La nivelul întregului an 2015 bugetul de stat a încasat 1,19 miliarde lei din redevenţele petroliere.

Petrom extrage întreaga cantitate de țiței a României și jumătate din producție de gaze. Cealaltă jumătate din producția de gaze este realizată de către Romgaz.

Petrom și Exxon au anunțat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze evaluat între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.

De asemenea, Lukoil și Romgaz au anunțat găsirea unui alt zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

În fine, Niculae Havrileț – președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) – a afirmat recent că în 2018 va începe producția de gaze în Marea Neagră. Aceasta va fi demarată de către compania Black Sea Oil & Gas, care a cumpărat trei perimetre în ultimii ani în Marea Neagră de la Sterling Resources și care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia. Black Sea Oil & Gas este deținută de către fondul american de investiții Carlyle, un gigant cu active de peste 194 de miliarde de dolari.