Toggle Menu
  1. Home/
  2. Economic/

ANRE vrea ca o treime dintre români să aibă contoare inteligente până în 2020. Acestea vor fi plătite de fiecare din noi prin facturi

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) vrea ca 30% dintre consumatorii de energie electrică din România să aibă contoare electrice până în anul 2020, urmând ca până în anul 2026 toți utilizatorii să beneficieze de astfel de sisteme, potrivit unui proiect de ordin.

”Planul național de implementare a SMI (sisteme de măsurare inteligentă — n.r.) se derulează în două etape, după cum urmează: etapa I a planului național de implementare a SMI cuprinde perioada 2017 — 2020; etapa a II-a a planului național de implementare a SMI cuprinde perioada 2021 — 2026”, se arată în proiectul citat de către Agerpres.ro.

De asemenea, până în anul 2020, în fiecare zonă de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice se vor instala contoare inteligente pentru cel puțin 30% din numărul total de consumatori.

Aceste contoare vor fi plătite de către consumatori prin tariful de distribuție, pe care ANRE îl recunoaște în factura finală a oricărui consumator. Acesta variază în funcție de investițiile pe care operatorii de distribuție le fac. Mai exact, cu cât investițiile sunt mai mari, cu atât tarifele sunt mai mari.

Distribuitorii sunt obligați să informeze consumatorii despre beneficiile sistemelor inteligente de măsurare, precum și despre planul și calendarul de implementare a acestora.

Potrivit notei de prezentare a proiectului, firma de consultanță AT Kerney a realizat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect, care a indicat ”o valoare a venitului net actualizat pozitivă, conducând la concluzia că implementarea contorizării inteligente în sectorul energiei electrice are potențialul de a fi o investiție profitabilă datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din rețea și reducerea costurilor de exploatare, în anumite condiții și considerente”.

În acest moment, pierderile de energie din rețea sunt și ele plătite de către consumatori prin tariful de distribuție. ANRE a mai derulat o serie de proiecte-pilot privind contoarele inteligente, iar anul trecut Niculae Havrileț, președintele instituției, a afirmat că instalarea acestora nu se justifică deoarece nu aduc beneficii.

Principala funcţie a contoarelor inteligente este faptul că distribuitorul şi clientul cunosc exact, în orice moment, câtă energie consumă. De asemenea, utilizatorii vor putea să îşi acceseze datele privind consumul de pe smartphone-uri sau laptopuri. Un alt efect al introducerii acestor contoare inteligente îl reprezintă dispariţia facturilor de regularizare.

Pierderi imense în rețele

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, dat publicității în aprilie 2016, „în perioada 2010-2013, în reţelele electrice de distribuţie au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 de euro, cauzate în principal de starea tehnică precară a acestor reţele, în condiţiile în care investiţiile realizate în înlocuirea echipamentelor pentru reducerea CPT de către operatorii de distribuţie au fost în valoare de 166,891 milioane de euro, reprezentând 13,76% din totalul investiţiilor realizate de aceşti operatori şi acceptate de ANRE în tarif (1.212.622.000 de euro). Pierderile înregistrate, în valoare de 5.631.913.000 lei (1.301.680.000 euro), au fost acoperite în proporţie de 82% prin tariful de distribuţie (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), respectiv ANRE a acceptat în tariful aferent serviciului de distribuţie (tarif ce se regăseşte în preţul energiei electrice achitat de consumatorii finali), pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei (1.069.180.000 euro)“.

„Nivelul înregistrat în anul 2013, de 12,4%, este similar cu cel înregistrat în anul 2004, de 12,6%. Motivul invocat cel mai frecvent pentru nivelul alarmant al acestor pierderi îl constituie lipsa de fonduri şi starea precară a instalaţiilor ce compun reţeaua electrică de distribuţie. Motivaţiile invocate nu sunt realiste deoarece ANRE, prin modul cum a procedat, a dat dovadă de pasivitate faţă de nivelul alarmant al pierderilor menţinut încă din 2004, pe de o parte prin necorelarea şi nedimensionarea programelor de investiţii cu necesităţile reale de investiţii ce trebuiesc efectuate în aceste capacităţi energetice, iar pe de altă parte prin acceptarea în tarifele pentru serviciul de distribuţie a unui nivel atât de ridicat al pierderilor. Astfel, consumatorul de energie electrică a suportat, prin tariful la energie plătit, atât nivelul pierderilor înregistrate în reţelele de distribuţie, cât şi costul amortizării investiţiilor realizate de operatori, investiţii ce se dovedesc a fi ineficiente din punct de vedere al reducerii acestor pierderi“, se afirmă în raport.

Mai exact, românii au plătit degeaba 7,8 TWh de energie pierdută pe rețele în fiecare an.

Principalii distribuitori din România sunt Enel, E.ON, CEZ și Electrica.

Asociațiile consumatorilor se opun

Și totuși, unele asociații ale consumatorilor se opun instalării generalizate a contoarelor inteligente. Spre exemplu, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC) publica în martie 2016 pe site-ul său o analiză numită ”Riscurile înlocuirii contoarelor clasice cu contoare inteligente”.

Aceasta detaliază mai multe probleme semnalate de către utilizatori din SUA, Canada, Franța sau Germania. ”În Canada, în unele localități lucrurile au luat o turnură de gherilă urbană. Compania responsabilă, Hydro Quebec, instalează cu forța aceste contoare, deși proprietarii au transmis în scris furnizorului de electricitate refuzul lor. Pe 27 ianuarie 2016, s-au înregistrat 62.000 de clienți care doresc reinstalarea vechilor contoare, iar alți 100.000 și-au instalat blindaje în jurul vechilor contoare, sau baricadează accesul la ele. S-au creat numeroase asociații care militează pentru păstrarea sau modernizarea contoarelor clasice, ca o alternativă mai puțin costisitoare și poluantă.

Există o situație tensionată datorită instalării acestor contoare inteligente fără o dezbatere prealabilă la nivel național în privința implicațiilor economice, sociale și sanitare. Inspirat de aceste dezbateri socio-economice, regizorul și producătorul Josh del Sol a realizat un documentar de succes intitulat “Take Back Your Power”, disponibil pe internet și în limba română sub numele “Luați-vă energia înapoi”, se arată în analiza respectivă.

De asemenea, este analizat și cazul Germaniei, care a ajuns la concluzia că instalarea de contoare inteligente nu este rentabilă decât pentru consumatorii care au nevoie de mai mult de 6.000 kWh pe lună. ”Ministerul german al economiei a făcut apel la compania “Ernst & Young” care a întocmit un raport detaliat și precis asupra costurilor necesare instalării acestor contoare inteligente. Acest raport, intitulat Baustein für die Energiewende: 7 Eckpunkte für das „Verordnungspaket Intelligente Netze“  (3), demonstrează negru pe alb că efortul financiar necesar din partea statului și al consumatorilor depășește cu mult posibilele economii realizate de utilizatorii casnici. Ca atare, ministrul german a anunțat pe 9 februarie 2015 că doar consumatorilor industriali, precum și locuințelor casnice care depășesc 6000 KWh pe an li se vor instala contoare inteligente. Întrucât în Germania media națională a consumului de electricitate per domiciliu este de 3500 KWh, consumatorii nu vor avea practic de-a face cu aceste contoare “inteligente””, arată APC.

 

Daniel Ionașcu