Statul vrea să dubleze salariile bugetarilor, dar n-are bani să plătească orele suplimentare și sporurile aflate deja în vigoare – ANALIZĂ

Autoritățile vor să dubleze salariile bugetarilor care câștigă până în 4.000 de lei și să majoreze cu 45% salariile celor care au peste acest prag, însă economiștii avertizează că măsura nu este sustenabilă, iar mediul privat se plânge de efectele generalizate asupra forței de muncă.

Ba mai mult, statul nu-și onorează nici măcar obligațiile actuale, nefiind remunerate orele suplimentare, în vreme ce Fiscul însuși tocmai ce a redus sporurile de risc și solicitare neuropsihică pentru inspectorii antifraudă de la 25% la 5% deoarece…nu are bani în buget.

Olguța Vasilescu promite creșteri masive

Reamintim, Olguța Vasilescu – ministrul Muncii – a declarat la RTV că veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depăşesc acest nivel să se majoreze cu 45%, în cazul bugetarilor. „Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a adăugat ministrul.

Fostul șef al Fiscului acuză PSD că folosește ANAF pentru intimidarea presei

Ultima zi pentru depunerea Declaraţiei unice

Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor ar urma să fie gata până la 1 iulie, a mai afirmat ministra.

Tăriceanu temporizează așteptările

De altfel, luni, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, a venit cu precizări, afirmând că ministrul Muncii ar fi trebuit să spună că majorările salariale nu vor veni deodată, ”pentru că, evident, bugetul cred că nu poate să susţină”.

”Cred că în discuţia pe care şi eu am văzut-o, am citit câteva din declaraţiile doamnei ministru, ar fi trebuit o precizare pentru opinia publică – aceste majorări de salarii, bănuiesc, că nu vor fi făcute dintr-odată, pentru că, evident, bugetul cred că nu poate să susţină. Spun acest lucru cu o anumită rezervă pentru că nu m-am consultat cu doamna ministru. Bănuiesc că dânsa a discutat cu Ministerul de Finanţe pentru a vedea posibilităţile. Ştiu că, iniţial, când noi am discutat încă din legislatura trecută despre un proiect de lege de salarizare unică, am convenit că acest lucru se va face etapizat, în aşa fel încât evident efortul să poată să fie susţinut de buget”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Ionuț Dumitru: ”Orice om responsabil, când aude de astfel de cifre, își pune întrebări”

Declarațiile optimiste ale autorităților în privința majorărilor salariale vin în contextul în care economiștii și reprezentanții mediului privat au tras un semnal de alarmă privind efectele unor astfel de măsuri.

Dacă economiștii se gândesc mai mult la posibilitatea ca deficitul bugetar să treacă peste limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) stabilită prin tratatele europene și asumată de către România, antreprenorii se gândesc că vor trebui să ”concureze” și mai greu cu statul pentru forța de muncă.

”Orice om responsabil, când aude de astfel de cifre, de dublare și creștere cu 50%, își pune întrebări. Important este și intervalul: dacă se dublează în zece ani e una și alta este dacă se dublează în 3 luni. Nu putem face o evaluare, legea trebuie gândită din punctul de vedere al sustenabilității. O astfel de creștere ar antrena și presiuni pentru salarii în privat. Avem nevoie de o lege a salarizării pentru că avem inechități între bugetari cu aceeași funcție. Și, pe de altă parte, din cauza creșterii salariului minim, am ajuns ca o serie de persoane fără calificare și fără vechime să aibă aceleași salarii ca unii care au și specializare și vechime. Economia crește, dar nu îndeajuns. Declarația este îngrijorătoare. Trebuie gestionate foarte bine așteptările, când vii cu astfel de declarații de dublări, este greu să mai ai spațiu de negociere”, a declarat pentru Vocea.biz Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank.

Ce efecte ar putea avea legea

Ionuț Dumitru dă și câteva exemple în privința efectelor unei astfel de legi. ”Putem avea tot felul de consecințe nedorite. Mai întâi ar fi consecința bugetară: în acest moment, salariile bugetarilor înseamnă circa 7,5% din PIB, calculați și dumnevoastră cât ar fi o dublare… Apoi avem efectul asupra economiei. Deja avem salariu mediu mai mare la stat decât la privat, iar antreprenorii se plâng că nu mai găsesc forță de muncă calificată. Nu e un secret pentru nimeni că în ultimii 27 de ani sistemul educațional s-a deteriorat”, a conchis el.

Oamenii de afaceri: ”Este important ca aceste majorări salariale să fie efectuate cu bani reali, nu cu bani proveniți din inflație”

În schimb, reprezentanții oamenilor de afaceri spun că ar fi trebuit un studiu de impact asupra măsurii, deoarece aceasta va avea efecte asupra mediului privat.

”Ca proprietar al Veranda Mall sigur că aș vrea ca salariile să se majoreze și apoi să crească mai departe consumul. Sigur că măsura afectează mediul privat și ar fi trebuit să fie un studiu de impact. Dincolo de nivelul macro, unde măsura afectează prin deficit și inflație, există o problemă de concurență pentru forța de muncă. Ne vom afla în concurență în acele domenii unde forța de muncă este necalificată. Problema este că îl duci pe cel necalificat la un nivel apropiat de cel semi-calificat și acela va dori și el o majorare. Este important ca aceste majorări salariale să fie efectuate cu bani reali, nu cu bani proveniți din inflație”, a declarat pentru Vocea.biz Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și proprietarul centrului comercial Veranda Mall.

Colegii de partid o contrazic

Preşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon (PSD), a declarat luni, la Parlament, referitor la legea salarizării unitare, că, potrivit programului de guvernare, majorarea salariilor va fi în decurs de patru ani de zile în medie cu 46%, iar el nu ştie de unde a ieşit „chestiunea cu dublarea” veniturilor, fiind, cel mai probabil, o greşeală de comunicare, scrie news.ro.

Chestionat dacă se vor dubla toate salariile din sectorul public, Adrian Solomon a spus: ”Eu vă recomand să citiţi programul de guverare. Acolo este scris că în patru ani de zile creşterea va fi în medie de 46%”. ”Chestiunea cu dublarea nu ştiu de unde a ieşit, probabil e o greşeală de comunicare deocamdată. Aveţi răbdare că va fi o chestiune sustenabilă şi nu va speria nici pe cei din mediul privat, nici pe ceilalţi”, a completat deputatul PSD.

Polițiștii și jandarmii cer plata orelor suplimentare

Tot luni, Olguța Vasilescu a demarat deja discuțiile cu liderii sindicatelor din domeniile ordinii și siguranței publice. La acestea au participat, pe lângă Olguța Vasilescu (Ministrul Muncii) Și Carmen Dan (Ministrul de Interne) și Gabriel Petrea (ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social).

Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) a declarat la ieșirea de la consultări că statul ar trebui să plătească orele suplimentare lucrate. ”Dar angajatorul trebuie să respecte drepturile elementare ale angajaţilor, pentru că şi munca trebuie plătită, nu poţi să îl pui pe om să lucreze 320 de ore şi să îl plăteşti pentru 160, pentru că apare frustrea, apar disfuncţii salariale”, a spus Coarnă.

El s-a referit la protestele din lunile ianuarie și februarie, care au făcut ca polițiștii și jandarmii să lucreze suplimentar 120 de ore, dar pentru care nu sunt plătiți și nici nu pot să le recupereze fizic.

Liderul sindical a mai cerut ca sporurile să se aplice la salariul minim de 1.450 de lei pe lună, nu la cel de încadrare din anul 2009.

Coarnă a mai afirmat că, în caz contrar, polițiștii ar putea ieși în stradă în perioada 23-25 martie, când ar putea fi organizat un miting de 10.000 de oameni.

Fiscul n-are bani de sporuri

Deși la nivel declarativ salariile bugetarilor ar crește puternic, în practică unele instituții au ajuns să reducă anumite sporuri deoarece nu au bani suficienți în buget. Și nu au destui bani din cauza reducerilor de taxe operate tot de către Guvern de la începutul acestui an.

Astfel, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat, luni, că a redus de la 25% la 5% sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică pentru angajaţii săi, printr-un ordin intrat în vigoare de la 1 martie, pentru că bugetul instituţiei a fost redus cu 4,6% în acest an faţă de nivelul din 2016, astfel că nu dispune de fonduri suficiente pentru plata sumelor.

Sindicaliştii spun însă că decizia este nejustificată, în condiţiile în care riscul în combaterea şi impunerea disciplinei economico-financiare a crescut.

Două ordine semnate de preşedintele ANAF, Bogdan Stan, şi intrate în vigoare la 1 martie anulează sporul de 25% şi introduce un spor de doar 5%, în locul beneficiului anulat.

ANAF precizează că decizia a fost cauzată de lipsa fondurilor.

”În construcţia bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care să susţină acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, până la nivelul maxim prevăzut de lege (25% din salariul de bază), de care au beneficiat inspectorii antifraudă în anii precedenţi. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentând un procent de 95,38% din execuţia anului 2016”, se arată în reacţia transmisă de ANAF, citată de News.ro.