O nouă metodă de a păcăli Fiscul. Cum a ajuns România să exporte masiv în Insulele Marshall și Gibraltar

Exportul profiturilor companiilor multinaționale din România a fost unul din subiectele din campania electorală a alegerilor parlamentare. Aproape toate partidele au promis că vor opri marile companii multinaționale să mai externalizeze profiturile și le vor obliga să-și plătească taxele în România.

Practic, marile companii își ”omoară” profiturile din România prin contracte de consultanță sau prestări servicii cu firme din cadrul grupului din țări unde taxele sunt mai mici. Astfel, în loc să plătească impozite în România, o fac în alte state unde taxele sunt mai mici, sub privirile neputincioase ale Fiscului român.

Doar că exportul profitului nu este specific doar companiilor multinaționale, o fac și multe dintre firmele românești.

Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările offshore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente. Aproximativ 20% din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem. În acest context, statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite, asistând pasiv la migraţia capitalului său. Astfel, 20% din cifra de afaceri este conectată cu firme din „paradisuri fiscale” din Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas sau Belize.

Fostul șef al Fiscului acuză PSD că folosește ANAF pentru intimidarea presei

Afacerile cu maşini au accelerat în iulie, cu un avans de 12,7%

O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore.

Statul român, martor pasiv la migraţia capitalului său

Pe tăcute, o altă formă de eludare a taxelor din România este dezvoltată nu doar de marile companii multinaționale, dar și de firmele românești. Este vorba de exportul fictiv de produse românești către paradisuri fiscale.

Firmele exportă, pe hârtie, mărfuri către Insulele Marshall ori Cayman, iar de aici le rexportă către țările de destinație.

De pildă, anul trecut România a exportat mărfuri în Insulele Mashall în valoare de 268 milioane de euro. Mai mult decât în Brazilia, Portugalia, Japonia, Canada, Finlanda.

Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, unde trăiesc doar 73.000 de locuitori. Este evident că mărfurile românești nu au ajuns niciodată aici, fiind trecute prin firme înregistrate în acest paradis fiscal doar formal.

Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, consideră că exporturile către paradisurile fiscale pot fi încadrate la evaziune fiscală.

”Utilizarea paradisurilor fiscale în acest circuit, ca destinație scriptică a mărfurilor, a devenit un fenomen al ultimelor decenii. În mod cert, pentru comerțul extra-grup este o formă de optimizare (evitare) a sarcinii fiscale prin diminuarea valorii exporturilor, așa numita “tax avoidence”. Există însă statistici UNCTAD care arată că peste o treime din comerțul mondial se desfășoară între companii intra-grup. De aceea, aceste tranzacții trebuiesc analizate și din perspectiva prețurilor de transfer. În marea lor majoritate aceste operațiuni sunt forme de evaziune fiscală. Instrumentarea cazuisticii, pentru ambele tipuri de tranzacții menționate este o operațiune extrem de laborioasă deoarece limita dintre “tax avoidance” și “tax evasion” este, în cele mai multe cazuri, greu detectabilă”, a declarat pentru Vocea.biz fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu.

Exporturile către paradisurile fiscale au înregistrat o explozie în ultimii ani, ajungând până la 200 de milioane euro în Insulele Virgine Britanice, 100 de milioane de euro în Gibraltar sau 55 milioane de euro în Panama.

Firmele românești exportă mărfurile în paradisuri fiscale pentru a-și reduce profitul înregistrat în România și implicit impozitul pe profit plătit aici. Grosul profitului este înregistrat în Insulele Mashall, Virgine Britanice, ori în Gibraltar, unde taxele sunt foarte mici sau chiar inexistente.