Investitorii străini au 1,2 milioane de români angajați, dar evită să introducă mai mulți bani în economie. Ce îi oprește și cum stă România în raport cu vecinii

Cele aproximativ 40.000 de companii străine care fac investiții în România au 1,2 milioane de angajați – o treime din forța de muncă activă, sunt responsabile cu 70% din exporturile și 60% din importurile din țara noastră și au investit până acum 62,91 de miliarde de euro, în special în industrie, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București.

Cu toate acestea, dintre toate țările din fostul lagăr socialist, investițiile realizate de companiile străine au cel mai mic nivel pe cap de locuitor – 3.130 de euro de locuitor, de trei ori mai puțin ca în Cehia, de exemplu.

Macrostabilitatea economică și cota unică de impozitare sunt principalele motive pentru care firmele străine investesc în România, însă infrastructura și slaba pregătire a forței de muncă sunt motive pentru care investițiile se mențin la un nivel mai scăzut față de alte țări.

Peste 90% dintre firmele străine care investesc în România sunt din Uniunea Europeană, cu Olanda, Austria și Germania deținând o pondere de peste 50% din investițiile în economia românească.

EY România: Eliminarea creditului fiscal din Legea offshore pune piedici în continuarea investiţiilor

AmCham: România are nevoie de un plan coerent de investiţii de impact pe termen lung

Din cauza infrastructurii, însă, firmele străine se concentrează în special în zona București-Ilfov, unde găsim peste jumătate din investitori, în timp ce în regiunile mai slab dezvoltate, precum Nord-Est, ponderea investitorilor nu depășește 3%.

Unde se concentrează firmele străine care investesc în România

Potrivit datelor INS constulate în studiu, 60% din investițiile străine sunt în regiunea București-Ilfov.

Procentul nu dă o dimensiune reală a concentrației, deoarece valoarea investiției este înregistrată în regiunea unde se află sediul social al companiei și nu punctele de lucru.

De exemplu, Renault Technologie Roumanie, una din filialele Grupului Renault în România, are investiții mari la Titu, județul Dâmbovița, însă valoarea investiției este înregistrată în Județul Ilfov (Voluntari), pentru că aici se află sediul social al companiei.

Cu toate acestea, concentrația investițiilor străine urmează tiparul regiunilor în care infrastructura este una dezvoltată.

Astfel, după București-Ilfov cele mai multe investiții străine sunt localizate în regiunile Centru și Vest ale României datorită proximității față de țările din UE și infrastructurii mai dezvoltate.

În 2015, procentul investițiilor străine erau concentrate pe regiuni în felul următor:

• București-Ilfov: 59,3%
• Centru: 9%
• Vest: 8,1%
• Sud: 7,2%
• Nord-Vest: 5,9%
• Sud-Est: 4,5%
• Sud-Vest: 3,4%
• Nord-Est: 2,6%.

Aproape jumătate din totalul investițiilor străine au fost direcționate către industrie, în special industria auto și IT&C.

Cum stă România la investiții străine față de vecini

Deși valoarea investițiilor străine anuale a crescut de 12 ori în perioada 1999-2015, valoarea acestora este a doua cea mai mică din regiunea Europei de Est, după Bulgaria.

O cauză este ritmul lent al privatizărilor în anii ’90. Potrivit Băncii Mondiale, dacă în 1995 doar 15% din industria prelucrătoare din România era privatizată (8% în Bulgaria), în același an, în Cehia, Ungaria sau Polonia, procentul firmelor privatizate depășea 60%.

Și în prezent, România are cea mai mică rată a investițiilor străine calculată pe cap de locuitor, de trei ori mai mică decât în Cehia, de exemplu:

• Cehia: 9.703 euro pe cap de locuitor;
• Ungaria: 8.386 de euro pe cap de locuitor;
• Bulgaria: 5.270 de euro pe cap de locuitor;
• Polonia: 5.053 de euro pe cap de locuitor;
• România: 3.130 de euro pe cap de locuitor.

O explicație este că, deși România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic după Cehia, se află pe ultimele poziții când sunt luați în calcul ați indicatori precum infrastructura, educația terțiară și formarea profesională sau eficiența pieței muncii.

Stăm prost când vine vorba de reinvestirea profitului în țară

Investițiile au venit, de la începutul acestui deceniu, în special prin participațiile de capital ale firmelor străine. Reinvestirea profitului realizat, în schimb, se situează la cote negative în perioada de după criza economică.

Profiturile reinvestite negative sunt cauzate, în mare parte, de pierderile din domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare și al intermedierilor financiare și asigurărilor.

Industria extractivă este principala ramură cu un volum mai ridicat de profituri reinvestite în perioada 2010-2013 și sporadic, companiile din domeniul mijloacelor de transport.

În rest, până în anul 2015, companiile cu activitate de fabricare a produselor din lemn, inclusiv mobilă, textile, confecții și pielărie și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice au optat pentru reinvestirea profiturilor, dar volumele sunt relativ mici pentru a putea suplini pierderile din celelalte industrii.

În 2015, cele mai multe investiții noi, ca valoare, au fost în comerț (9,4% din total), construcții și tranzacții imobiliare (8,9%), intermedieri financiare şi asigurări (4,8%), mijloace de transport (3,7%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (3,4%) și energie electrică gaze şi apă (3,3%).

Principalii investitori în România

Principalele țări care au investit în România sunt Olanda (25% din totalul banilor intrați), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Franța (7%) și Italia (5%).

90% din totalul investitorilor vin din țări membre UE, ceea ce face ca țara noastră să fie dependentă de economia Uniunii Europene și vulnerabilă la crize. Deja, firmele strănie sunt responsabile pentru o bună parte din ramurile economice românești.

70% din exporturile realizate din România și 60% din importurile din țara noastră aveau în spate firme cu capital străin.

Când vine vorba de investiții inițiale, cele mai semnificative au fost realizate în perioada 2004-2008, o perioadă a marilor privatizări.

• În 2006, austriecii de la Erste Bank cumpărau BCR pentru 2,2 miliarde de euro.
• În 2004, austriecii de la OMV cumpărau Petrom pentru 1,5 miliarde de euro.
• În 2007, italienii de la Enel cumpărau Electrica Muntenia Sud pentru 820 de milioane de euro.
• În 2005, Gaz de France cumpăra Distrigaz Sud și E.ON Ruhrgas cumpăra Distrigaz Nord pentru o sumă totală de peste 600 de milioane de euro.
• Renault, care a achiziționat Dacia în 1999, a investit până anul trecut 2,5 miliarde de euro.