”Gaura” de 10 miliarde de lei la buget provine din absorbția slabă a fondurilor europene – ANALIZĂ

”Gaura” de zece miliarde de lei din proiecția bugetară a României pe 2016 provine din neîncasarea fondurilor europene, aceasta fiind cauzată, la rândul său, de lipsa de proiecte, consideră Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, într-o postare pe blogul personal.

Acesta explică într-o postare intitulată ”O furtună de 10 miliarde într-un pahar de 2 lei”, ce s-a întâmplat cu banii. În primul rând, economistul arată faptul că pentru ca ceva să lipsească trebuie ca mai întâi să ai acel ceva. ”Altfel, fiecare dintre noi am putea clama că ne lipsește câte un Rolls-Royce”, spune el. ”Dar suma respectivă nu a existat niciodată în buget, pentru că ea nu a fost încasată”, mai arată economistul.

Ceea ce duce cu gândul la o neîncasare a veniturilor. Reamintim, liderul PSD, Liviu Dragnea, a acuzat că Guvernul Cioloș a lăsat o ”gaură la buget” de 10 miliarde de lei și a anunțat că problema va fi investigată de Comisiile de buget din Senat și Camera Deputaților. Acesta a fost contrazis atât de către fostul premier Dacian Cioloș, cât și de Anca Dragu – fostul ministru de Finanțe. În final, Dragnea a revenit și și-a nuanțat poziția, spunând că este o problemă de neîncasare la buget a veniturilor.

Nu avem proiecte pe fonduri UE

Ghicitoarea lui Florin Cîțu: Cine merge la Anakara și Moscova pentru a lăuda bogățiile Mării Negre

Florin Cîțu, comentarii ironice la adresa lui Teodorovici. Ministrul are datorii la stat dar vorbește de…

Mai departe, lipsa banilor la buget a venit ca urmare a neîncasării de fonduri europene. Iar acest lucru se poate întâmpla din trei cauze: 1- tehnocrații au fost rău intenționați de la început; 2- deși au fost școliți la Bruxelles au fost incompetenți; 3- absorbția fondurilor europene nu se face instantaneu, ci presupune generarea de proiecte pe baza cărora să primim banii europeni.

Radu Crăciun spune că înclină spre cea de-a treia variantă deoarece administrația românească are o capacitate slabă de a genera proiecte. Mai mult, el spune că proiectele trebuiau generate în 2015 pentru ca banii să vină în 2016.

Mai departe, el se întreabă că dacă veniturile au fost inexistente acest lucru nu afectează deficitul? Iar răspunsul este nu, deoarece finanțările europene nu se dau pentru a plăti pensii și salarii, ci doar pe proiecte.

În privința cheltuielilor, Radu Crăciun spune că Guvernul Cioloș chiar a terminat anul cu un deficit de 2,6% față de 2,8% prognozat, însă ”există o îndelungată tradiție a guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, de a avea cheltuieli dezechilibrate spre ultimul trimestru al anului”.

Cioloș chiar l-a ajutat pe Grindeanu prin rambursările de TVA

Economistul spune că, în condițiile în care deficitul pe primele 11 luni era de doar 0,7% din Produsul Intern Brut (PIB), Executivul a hotărât dublarea rambursărilor de TVA, aceasta fiind ”o decizie bună pentru mediul de afaceri, o decizie în avantajul bugetului pe 2017”. Aceasta este un avantaj deoarece Guvernul Grindeanu va plăti mai puțin.

Totuși, Radu Crăciun trage un semnal de alarmă, afirmând că ”dacă ar trebui să ne preocupe ceva, acest ceva este tendinta permanentă de a supraevalua veniturile bugetare și de a subestima impactul relaxării fiscale asupra veniturilor bugetare”. De asemenea, el avertizează că nu există niciun economist care să estimeze o creștere de 5,5% a economiei României în acest an, iar încasările slabe din ultimul trimestru pe 2016 ”creionează” un început de încetinire economică, ”altminteri de așteptat”.

Povestea rectificării de buget din noiembrie

Radu Crăciun nu este singurul economist care a încercat să descâlcească ițele bugetare. Economistul Florin Cîțu, ajuns parlamentar PNL în noua legislatură, a postat la rândul său o analiză pe propriul blog despre bugetul pe 2016.

”O rectificare bugetară pozitivă înseamnă că în timpul anului guvernul creşte, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifică, doar dacă există venituri mai mari la buget. Datele arată că veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, în special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetară pozitivă era nevoie de estimări de venituri mai mari până la sfârşitul anului.

Rectificarea bugetară pozitivă din 23 noiembrie 2016 susţine cheltuieli mai mari pe baza unor estimări de creştere a veniturilor tocmai în sectorul unde deja există o nerealizare de 9 miliarde lei: «Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urmă rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei». Asta însemna că în luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE şi alţi donatori în contul plăţilor efecetuate ar fi trebuit să crească cu 10 miliarde lei”, susține Cîțu.

Erau exact banii ceruți chiar de Dragnea

Cîțu aduce și câteva citate și postări ale lui Liviu Dragnea, care cerea Guvernului Cioloș înainte de rectificare să fie crescute sumele date ca subvenții agricultorilor și să crească alocările pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Iar Cîțu scrie că ”la rectificarea bugetară din noiembrie 2016 au primit cei mai mulţi bani exact ministerele menţionate explicit de domnul Liviu Dragnea, şi mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 1,25 miliarde lei şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 1,1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL şi subvenţii în agricultură reprezintă aproximativ 2,4 miliarde lei, adică 84% din totalul sumelor suplimentate la această rectificare bugetară”.

El mai spune că declarațiile politicienilor pot avea implicații mari pentru România. ”În acest context în care totul pare perfect declaraţii alarmante din partea unor politicieni cu funcţii de răspundere sunt devastatoare şi mai ales ne costă. Avem ecoul situaţiei generate de ce s-a întâmplat în Moldova unde au dispărut un miliard de dolari. Diferenţa este că acolo au dispărut bani privaţi, iar la noi se fac acuzaţii că au dispărut bani de la buget. Clarificarea cât mai rapidă a situaţiei poate reduce costurile de imagine pe care le plătim în acest moment.

Să nu uităm că, deşi avem o creştere economică importantă, la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianţi”, arată Cîțu.

El mai spune că, din cauza suspiciunilor privind acest sector, Comisia Europeană ar putea reduce alocările către țara noastră.