Cărbunele ne salvează din nou de la îngheț, dar are soarta pecetluită – ANALIZĂ

Cărbunele a salvat din nou România de la îngheț, însă acesta are un viitor sumbru, iar țara noastră va trebui să facă mari eforturi în domeniul energetic, deoarece este dependentă de cărbune pentru un sfert din consum.

Marți seara, zi în care temperaturile au scăzut până la -32 de grade Celsius, România avea o producție de energie de 11.106 MW, din care consumul intern se situa la 9.878 MW, iar circa 1.300 MW erau exportați în țările vecine, potrivit datelor Transelectrica.

Din totalul producției, 2.835 MW erau produși pe cărbune, cel mai mult cu 25,46%. În top urmează energia pe bază hidro, cu 2.531 MW (22,68%), hidrocarburi – 2.206 MW (19,69%), eolian – 2.161 MW (19,28%), nuclear – 1.367 (12,8%) și biomasă – 52 MW (0,47%).

Toma Petcu – ministrul Energiei – a anunțat luni că din cauza gerului au fost pornite mai multe grupuri pe cărbune, dintre care trei la Rovinari, unul la Mintia, plus CET Govora, care funcționează pe lignit.

CFR Marfă a semnat un acord pe patru ani cu CET Govora pentru transportul de cărbune

Complexul Energetic Hunedoara estimează pentru 2017 pierderi cu 80% mai mici decât anul trecut

Nu este prima dată când cărbunele ne salvează din situații dificile, termocentralele asigurând producția și în vara anului 2015, când producția hidro a fost afectată de către secetă.

Totuși, Petcu a criticat Complexul Energetic Oltenia, despre care spune că are stocuri doar pentru patru zile, urmând să facă o analiză în acest sens. Din cauza gerului, au apărut probleme la descărcarea cărbunelui, pentru că acesta îngheaţă.

Intemperiile afectează producția

Cărbunele este vital pentru România, mai ales în contextul în care un reactor de la Cernavodă a fost deconectat zilele trecute de la sistemul energetic național din cauza intemperiilor care au afectat liniile de transport, în vreme ce marți ministrul Energiei, Toma Petcu, a anunțat că este îngrijorat și de debitul scăzut al Dunării, care afectează hidrocentralele de la Porțile de Fier I și II.

Cu toate acestea, sectorul cărbunelui nu are un viitor prea strălucit. Potrivit draftului de Strategie Energetică, până în anul 2030 cărbunele este prognozat să scadă ca pondere.

Proiectul menționează închiderea unei serii de centrale pe gaze naturale și cărbune, fie la finele ciclului tehnologic de viață, fie ineficiente. Acestea vor fi înlocuite de energie nucleară și biomasă.
Astfel, până în anul 2030, este așteptată retragerea din funcțiune a circa 1.800 MW pe bază de gaze naturale și 2.400 MW pe bază de cărbune.

Grupuri retrase și mine închise

Potrivit Strategiei, România deține în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată și disponibilă în centrale pe bază de lignit și de huilă, alte capacități fiind în curs de retehnologizare.

”Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepția grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiții de retehnologizare și prelungire a duratei de viață. Pentru a-și păstra locul în mixul energiei electrice, grupurile pe bază de lignit ale CEO (Complexul Energetic Oltenia – n.r.) trebuie să scadă cât mai mult costul lignitului”, arată estimarea Ministerului Energiei.

[fbiz_recommended_article post_id=”955028″]

Producția de lignit și huilă în România depinde direct de cererea națională de materie primă în sectorul de producere a energiei electrice, ce acoperă aproape în întregime consumul de lignit și huilă. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului materiei prime. Pentru huila consumată în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede menținerea producției la minele Vulcan și Livezeni.

Producția în cadrul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului va fi menținută până în 2018. Referitor la CEO, planul de restructurare prevede închiderea carierelor Husnicioara (2017), Lupoaia (2019), Rovinari Est (2020), Gârla (2020) și Peșteana Nord (2023), cu menținerea producției în celelalte 15 cariere și deschiderea de noi fronturi de lucru.

Sunt prea ineficienți sau subvențiile sunt prea mari?

Problema este că cei doi mari producători de energie pe bază de cărbune, Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, nu sunt eficienți în condiții normale de piață. Și asta deoarece, susțin companiile, sectorul energiei regenerabile este puternic subvenționat de către stat, iar acest lucru distorsionează piața.

Pe de altă parte, cele două societăți nu sunt restructurate și au fost implicate în ultimii ani în mai multe scandaluri și dosare instrumentate de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Avem rezerve, dar degeaba

România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde de tone lignit, în special în Oltenia. Zăcămintele actuale aflate în exploatare totalizează 986 milioane de tone. Producția anuală de lignit a scăzut de la 31,6 milioane de tone în 2012 la 22,1 milioane de tone în 2015, situându-se pe locul al șaselea în Uniunea Europeană, după Germania, Polonia, Grecia, Cehia și Bulgaria.

Rezervele de huilă, concentrate în Valea Jiului, totalizează 2,2 miliarde de tone, din care 592 milioane de tone se află în perimetre exploatate. Puterea calorifică a huilei românești este de 3650 kcal/kg. Producția de huilă a fost în 2015 de 1,29 mil t, în scădere de la 1,87 mil t în 2012. Însă ”ambele companii naționale producătoare de cărbune se află într-o situație economică critică”, arată proiectul.

Complexul Energetic Hunedoara a intrat și a ieșit din insolvență în 2016 de două ori, iar acum își cere insolvența pentru a treia oară. Situația companiei este critică, după ce aceasta a consemnat pierderi de 352 de milioane de lei în 2014 și 1,66 miliarde de lei în 2015.

[fbiz_recommended_article post_id=”941876″]

Ministerul Energiei a alcătuit anul trecut un plan de salvare care prevede ca minele viabile, respectiv Livezeni și Vulcan să fie trecute la pachet cu grupurile energetice de la Mintia și Paroșeni într-o entitate nouă.

Mai rezistă doar până în 2025

De partea cealaltă, Complexul Energetic Oltenia a acumulat în 2014 și 2015 pierderi totale de 1,7 miliarde de lei.

”Pentru a-și păstra locul în mixul energiei electrice, grupurile pe bază de lignit ale CEO trebuie să scadă cât mai mult costul lignitului. Noi capacități pe bază de lignit trebuie să aibă parametri supra-critici, eficiență ridicată, flexibilitate în operare și emisii specifice de GES (gaze cu efect de seră – n.r.) scăzute. Grupurile existente rămân necesare cel puțin până la finalizarea cu succes a lucrărilor de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă.

Proiecțiile de preț pentru energia electrică și pentru certificatele ETS indică păstrarea competitivității lignitului în mixul de energie electrică, la un nivel asemănător celui din prezent, cel puțin până în anul 2025. După 2025, competitivitatea lignitului este dificil de evaluat pentru grupurile vechi, depinzând inclusiv de materializarea proiectelor noi sau de prelungirea duratei de viață pentru capacități pe bază de gaz natural sau de energie nucleară”, se mai arată în Strategia Energetică.