Președintele PSD, Liviu Dragnea, a acuzat Guvernul Cioloș de producerea unei ”găuri” bugetare de 10 miliarde de lei în vistieria statului. Atât Dacian Cioloș, fostul premier, cât și Anca Dragu, care a ocupat fotoliul de ministru al Finanțelor, au respins acuzațiile lui Dragnea. Ulterior, președintele PSD a explicat că se referea la veniturile colectate la buget, care sunt mai mici decât proiecțiile fostului Guvern.
Vocea.Biz vă prezintă care sunt faptele.
Dragnea a făcut aceste declarații duminică seara la postul România TV, afirmând că ar putea înființa chiar și o comisie parlamentară de anchetă, care să investigheze situația. ”Vorbim de cel puţin cinci persoane care trebuie să dea explicaţii: primul ministru, ministrul Finanţelor, ministrul Fondurilor europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fiscal (…) Este foarte posibil ca mâine să iniţiem o comisie de anchetă pentru că ceea ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanţe este ilegal. Ei au estimat pe hârtie, având la bază probabil nişte angajamente scrise din partea unor decidenţi, că veniturile în România la finalul anului 2016, vor creşte cu aproape trei miliarde. Drept pentru care au făcut o rectificare pozitivă. Asta era undeva în 23 noiembrie. 31 decembrie ne arată că veniturile sunt mai mici cu zece miliarde sau cu 14, o să primesc toate datele mâine dimineaţă. Iertaţi-mă, dar asta este total ilegal”, a declarat Liviu Dragnea.
”Suntem în situaţia în care bugetul României pe anul 2017 are o gaură de zece miliarde de lei pe care sigur că o s-o acoperim, dar aceşti zece miliarde de lei puteau să se ducă în alte lucruri bune pentru români (…) Dacă lucrurile se vor adeveri ne vom afla într-o situaţie fără precedent în România”, a mai spus liderul PSD.
Ulterior, Dragnea a revenit ulterior și a explicat că Guvernul Cioloș a estimat venituri de 235 de miliarde de lei, dar a colectat în tot anul 2016 o sumă de 221 de miliarde de lei.
Pe de altă parte, în 2016 s-a văzut impactul reducerilor de taxe promovate anterior de către Cabinetul Ponta. Mai exact, de la 1 ianuarie 2016 a scăzut cota generală de TVA de la 24% la 20% și a reducerii TVA la apă de la 20% la 9%.
Tot în 2016 s-au văzut și urmările reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%, operată în iunie 2015.
Dacian Cioloș l-a acuzat pe Dragnea că ”nu știe pe unde să scoată cămașa” în privința promisiunilor pe care le-a făcut în timpul campaniei electorale. ”Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, o gaură de zece miliarde în buget”, a scris fostul premier pe pagina sa de Facebook.
Cioloș mai spune că orice om cu minime cunoștințe economice înțelege că o astfel de “gaură” ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decât cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul.
”Această > NU există. Realitatea este că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut. Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obișnuiește, tocmai pentru a ușura povara noului Guvern. Restul sunt povești. De altfel, în 2017 este alt buget. În caz că anul acesta nu își poate onora promisiunile electorale, domnul Liviu Dragnea nu poate da vina pe bugetul de anul trecut. Dar, nu-i așa, domnul Dragnea nu se încurcă în detalii”, explică Cioloș.
Contactată de către Vocea.Biz, Anca Dragu – fostul ministru al Finanțelor – spune unde s-au dus banii plătiți de către stat în luna decembrie. Dragu spune că este o ”confuzie” și că România a terminat de fapt anul 2016 cu un deficit mai mic decât ținta inițială. Dragu mai spune că ținta de deficit era de 2,8% și s-a încheiat cu 2,59% din PIB.
”Ținta de deficit pe 2016 era de 2,8%, iar noi am terminat cu 2,59%, deci am făcut o economie. Pentru luna decembrie am avut cheltuieli mari, estimam să fie 10 miliarde de lei, dar au fost mai mari pentru că fiecare instituție închide bugetul. Se fac tot felul de confuzii cu banii ăștia. Este o sezonalitate, cu vârf pe noiembrie și decembrie.
Instituțiile și autoritățile trebuie să își încheie bugetele și să-și plătească facturile. Așa am avut cheltuieli mai mari”, a spus Dragu.
Fostul ministru spune că în luna decembrie a plătit investiții de 7,6 miliarde de lei, a plătit facturi cu bunuri și servicii de 6,2 miliarde de lei, alte 7,3 miliarde de lei au ajuns în asistență socială, iar 5,3 miliarde de lei au fost cheltuieli de personal cu angajații din sectorul bugetar.
”Cheltuielile de investiții au fost de 7,6 miliarde de lei în luna decembrie, față de o medie lunară de 1,9 miliarde, în principal pe Transporturi și Armată. De exemplu, dacă vorbim de o licitație făcută în februarie, până face firma șantierul, lucrările, timpul trece. Și la final de an se plătesc. Din aceste cheltuieli de investiții, 6,2 miliarde de lei au fost cheltuieli de capital, iar din acestea 45% au fost cheltuieli ale administrației locale, inclusiv cele derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Deci acestea au fost cheltuieli realizate de către primării și consilii județene.
Pe asistență socială am mai avut cheltuieli de 7,3 miliarde de lei, față de o medie lunară de 6,8 miliarde de lei. A fost o creștere de ajutor social, este și efectul majorării indemnizației de creștere a copilului.
De asemenea, au mai fost cheltuieli de personal de 5,3 miliarde de lei, față de o medie de 4,7 miliarde de lei pe lună. Am avut creșteri de salarii și am plătit o parte din sumele câștigate de profesori în justiție.
Cu bunurile și serviciile s-au plătit 6,2 miliarde de lei, față de o medie de 0,4 miliarde de lei lunar. Aici este același mecanism ca la investiții”, a afirmat Dragu.
De asemenea, alte două miliarde de lei au fost fonduri europene, în principal subvenții în agricultură.
”Așa funcționează bugetul de la an la an. Nu foarte multe lucruri pot fi plătite în avans, nu te lasă legea finanțelor publice. Nu poți să faci cheltuieli dacă nu există o lege și o linie în buget, altfel vine Curtea de Conturi să te întrebe de sănătate. În plus, bugetul României este monitorizat de către Comisia Europeană, vin experți ai Comisiei și auditează bugetul”, a mai arătat Anca Dragu.
Anterior, în luna decembrie, Dragnea i-a cerut lui Cioloș, pe atunci prim-ministru, să amâne intrarea în vigoare a reducerilor de taxe. Mai exact, era vorba de reducerea cotei generale a TVA de la 20% la 19%, în vreme ce supraacciza de 20 de eurocenți pe litrul de carburant și taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor au fost eliminate la rândul lor.
Concomitent, în anul 2016 au fost adoptate o serie de majorări salariale în sectorul bugetar, iar acestea pun, la rândul lor, presiune pe finanțele publice în acest an.