Toggle Menu
  1. Home/
  2. Economic/

România, la coada Europei la capitolul protecție socială. Bătrânii primesc cei mai mulți bani, șomerii cei mai puțini

România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană, după ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor pentru protecția socială. În plus, deși în spațiul intracomunitar ponderea sumelor alocate acestui segment a crescut ușor în ultimii ani, în țara noastră aceasta a scăzut de la un an la altul.

Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) arată că, din 2011, protecția socială a beneficiat de sume ușor mai mari, ponderea acestora din PIB fiind de 28,7% în 2014, față de 28,3% în 2011.

Principalele surse de finanțare ale protecției sociale la nivel european au fost, în proporție de 40%, asigurate de contribuțiile guvernamentale directe, iar 54% din contribuțiile la asigurările sociale.

În 2014, cheltuielile pentru protecția socială au fost de minimum 30% din PIB în 7 țări europene, prima poziție fiind ocupată de Franța, cu 34,3%, Danemarca (33,5%), Finlanda, cu aproape 32%, Olanda, cu o pondere de aproape 31%, Belgia (30,3%) și Austria și Italia, fiecare cu cheltuieli de 30%.

La polul opus, cu o pondere mai mică de 15%, au fost Letonia, cu 14,5%, Lituania (14,7%) și România, care a alocat 14,8% din PIB pentru protecția socială – cu până la 5 procente mai puțin față de vecinii de la sud de Dunăre și de la granița de Vest.

Sume cuprinse între 15% și 20% din PIB pentru acest segment au fost alocate de Estonia (15,1%), Bulgaria și Slovacia (fiecare cu o pondere a cheltuielilor de 18,5%), Malta și Polonia (fiecare cu 19%), Cheia, cu 19,7% și Ungaria, care a alocat 19,9%.

”Media Uniunii Europene a continuat să mascheze diferențe majore între statele membre. Aceste disparități reflectă diferențele de nivel de trai, dar sunt, de asemenea, un indiciu al diversității sistemelor naționale de protecție socială și a factorilor demografici, economici, sociali și instituționali specifici fiecărui stat membru”, se precizează în raportul Eurostat.

Aceeași sursă arată că, deși în UE cheltuielile pentru protecția socială au crescut ușor, din 2011 până în 2014, în România ponderea în PIB a acestor sume a scăzut de la 16,4% în 2011, la 14,8% în 2014.

România cheltuie cei mai mulți bani pentru protecția socială a vârstnicilor

Conform Eurostat, cheltuielile pe cap de locuitor variază semnificativ între statele membre.

În 2014, cheltuielile pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare, care elimină practic diferențele de preț dintre țări, au evidențiat numeroase discrepanțe între statele membre ale UE. După Luxemburg, cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor, cu 35% – 40% peste media UE, au fost înregistrate în Danemarca, Olanda și Austria, urmate de Germania și Franța, cu aproximativ 30% peste medie, dar și Belgia, Finlanda și Suedia, care depășesc cu 20% media. În schimb, România a avut cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor raportat la standardul puterii de cumpărare, cu 29% din media UE, urmată de Bulgaria și Letonia, cu 32% și, respectiv, 33% din media UE.

În ceea ce privește distribuția cheltuielilor pentru protecția socială, România alocă cei mai mulți bani, peste 55%, vârstnicilor, 34,3% pentru boli, sănătate şi dizabilităţi, 8,3% pentru familie și copii, 1% pentru șomaj și 1,3% pentru locuințe și excluziune socială.

România nu este însă pe primul loc în UE în topul țărilor care alocă cea mai mare parte din banii pentru protecție socială vârstnicilor, ci este devansată de Grecia, care acordă 65% din total acestei categorii, urmată de Polonia, cu 60,4%, Italia (58,6%), Portugalia (57,5%) și Cipru (55,5%). La polul opus din acest punct de vedere se află Irlanda, cu o pondere de 29,8% din cheltuielile pentru protecție socială alocate vârstnicilor, Luxemburg (37,7%), Germania (39,2%) și Belgia (40,3%).

Ponderea medie la nivel european a cheltuielilor pentru vârstnici este de 45,9% din totalul beneficiilor sociale.

Pentru boli/ asistență medicală și invaliditate media cheltuielilor în UE a fost în 2014 de 36,5% din total. Acest segment a reprezentat cea mai mare pondere din valoarea totală a prestațiilor de protecție socială în Croația (45,8%), Germania (42,8%), Olanda (42,3%), Estonia (41,2%) și Irlanda (40,6%). La polul opus din acest punct de vedere se află Cipru, cu 23,3% din total pentru sănătate, Grecia, cu 26,1%, și Polonia, cu 29,6%.

La nivelul întregii UE, cheltuielile pentru familie și copii au reprezentat 8,5% din totalul beneficiilor sociale, România fiind foarte aproape de media europeană din acest punct de vedere, cu o pondere de 8,3%.

România alocă cetățenilor mai multe beneficii sociale precum:

  • pensiile la limită de vârstă şi anticipate
  • pensiile de urmaş
  • ajutoarele pentru înmormântare
  • concediile medicale plătite
  • compensarea medicamentelor
  • pensiile de dizabilitate
  • veniturile pentru însoţitori
  • integrarea economică a persoanelor cu handicap
  • veniturile pentru concediu pre şi postnatal
  • alocaţiile pentru copii
  • ajutoarele de şomaj şi calificare
  • ajutoarele pentru chirie şi cheltuielile generate de excluziunea socială
  • precum cele pentru reabilitarea consumatorilor de droguri sau alcool.

În schimb, pentru șomaj și locuințe și excluziune socială țara noastră alocă doar 1% și, respectiv, 1,3%, spre deosebire de media europeană, care se ridică la 5,1% din beneficiile sociale pentru șomaj și 4% pentru locuințe și excluziune socială. Ponderea șomajului din totalul cheltuielilor sociale plasează România pe ultimul loc în UE pe acest segment.

Amalia Blanariu