Cum se formează prețul carburanților în România: statul și petroliștii împart fiecare litru vândut – ANALIZĂ

Companiile petroliere din țara noastră sunt din nou sub lupa Consiliului Concurenței. Dacă la ultima investigație, în 2011, instituția a aplicat cele mai mari amenzi din domeniu din România pentru retragerea simultană a unui sortiment de benzină, de data aceasta instituția condusă de către Bogdan Chirițoiu vizează formarea prețurilor.

Mai exact, este vorba de formarea prețurilor fără taxe, după ce Consiliul Concurenței a observat că prețurile fără TVA și accize sunt mai mari în România decât media Uniunii Europene, deși până anul trecut era mai mici. Mai mult, și costurile sunt mai mici în România, în special cele cu forța de muncă.

Vocea.Biz, vă prezintă cum se formează prețul carburanților și ce intră în componența acestuia.

Dar, mai întâi, să vedem care este ”acul din carul cu fân” pe care îl caută Consiliul Concurenței.

Chiriţoiu: Tarifele de distribuţie a energiei ar putea scădea în viitor

Chiriţoiu îi răspunde lui Daea în scandalul majorării prețurilor la alimente

Bogdan Chirițoiu: ”Este o investigație sectorială, vrem să vedem modul în care funcționează sectorul, pentru că, după ce anii trecuți România era sub media UE în privința prețurilor fără taxe la carburanți, acum am ajuns peste media UE. La început am crezut că este vorba de translatarea mai lentă a reducerilor pentru prețul barilului de țiței (după ce la începutul anului 2015 se consemnaseră minime de 27 de dolari pe baril – n.r.). Dar să fim un an de zile peste medie… Am avut taxa pe stâlp, stocurile obligatorii, toate acestea se reflectă în preț. Noi avem plângeri din partea companiilor că le ia doi ani să deschidă o benzinărie.

Vrem să facem și un monitor al prețurilor pentru carburanți. Am văzut că există ceva asemănător și n-am vrea să stricăm ceva ce există deja și funcționează bine.

De asemenea, colaborăm cu cei de la CNADNR pentru lansarea licitațiilor legate de construirea de benzinării pe autostrăzi. Bine, noi nu prea avem autostrăzi, dar pe măsură ce se fac diverse tronsoane, vrem să fie concesionate, iar ei ne-au promis că nu vor concesiona aceluiași producător.

Dacă găsim indicii de cartel sau fapte anticoncurențiale putem deschide și investigație oficială”

Ce arată statisticile Comisiei Europene

Potrivit informațiilor Comisiei Europene, prețul unui litru de benzină era, fără taxe, în data de 11 ianuarie 2016 în România de 2,098 lei, în vreme ce un litru de motorină costa 2 lei. Transformat în euro, acest lucru însemna 0,46 euro pe litru la benzină și 0,44 euro în cazul motorinei.

Spre comparație, media europeană era de 0,413 euro pe litru în cazul benzinei și de 0,398 euro pe litru pentru combustibilul diesel.

Din a doua jumătate a anului trecut, însă, prețul barilului de petrol s-a dublat, ajungând la 55 de dolari, în vreme ce dolarul s-a întărit în fața tuturor monedelor naționale, datorită creșterii dobânzii-cheie, operată de către Rezerva Federală.

La începutul acestui an, însă, situația se menține la fel. Astfel, la raportarea din 13 februarie 2017, prețul unui litru de benzină era, fără taxe, de 2,385 lei pe litru, adică echivalentul a 0,529 euro. Adică tot peste media Uniunii Europene, care este de 0,526 euro pe litru. Mai mult, prețul fără taxe este comparabil cu cel din Olanda, stat care nu dispune de rezerve proprii și în care salariile/costurile cu forța de muncă sunt mult peste cele din România.

Același fenomen și la motorină: prețul mediu se situa la 2,511 lei pe litru, echivalentul a 0,557 euro. Dar media europeană este de 0,537 euro pe litru. La acest nivel al prețului fără taxe, România este peste Germania, Franța și chiar Marea Britanie.

Taxe și costuri operaționale

La începutul acestui an, însă, România a redus cota generală de TVA de la 24% la 20%, a eliminat supra-acciza de 20 de eurocenți pe litrul de combustibil și a eliminat taxa pe stâlp, în valoare de 1% din active. Dacă TVA și acciza suplimentară intră în prețul final cu tot cu taxe, cealaltă este inclusă în prețul fără taxe. Or, eliminarea ar fi trebuit să ducă la prețuri mai mici și, în consecință, la un preț fără taxe mai mic.

Numai că nu se întâmplă chiar așa. Ba chiar invers: benzina era 0,505 euro pe litru în decembrie 2016 și acum a ajuns 0,529 euro. Iar la motorină există o creștere de la 0,533 euro pe litru la 0,557 euro pe aceeași cantitate.

Cum se împart banii din litrul de benzină

În monedă națională, prețul mediu din România este de 4,81 lei la pompă în cazul benzinei. Dar cum statisticile europene arată că prețul fără taxe este de 2,385 lei pe litru, rezultă că mai bine de jumătate din prețul achitat la stațiile de alimentare se duce direct la stat. Este vorba de cota generală de TVA de 20% și de accizele pe carburanți. Mai exact, 51% din bani se duc la stat.

La motorină avem un preț mediu de 4,79 lei pe litru la pompă, iar 2,511 lei îl reprezintă prețul fără taxe, ceea ce înseamnă că 48% din bani se duc la stat.

Ce înseamnă preț fără taxe

Problema este că sintagma ”preț fără taxe” inclusă în statisticile europene conține un neadevăr.

Acesta include costurile operaționale și marja de profit a companiilor petroliere. Dar și acele costuri operaționale includ o serie de taxe, care nu sunt la vedere. Spre exemplu, în cazul Petrom – cea mai mare companie petrolieră din România – aceste costuri operaționale includ și redevențele pe care le plătește compania către stat pentru exploatarea zăcămintelor de țiței din țară.

De asemenea, în aceste costuri se află și salariile angajaților, inclusiv contribuțiile de șomaj, de pensii sau de sănătate ale acestora.

În fine, tot aici se regăsesc și o serie de costuri operaționale legate de o serie de reglementări ale statului. Spre exemplu, petroliștii sunt obligați de câțiva ani să constituie stocuri de carburanți. Măsura, deși bună pentru cazul unei penurii de combustibil în caz de urgență generală, creează costuri suplimentare pentru companii.

Cele trei tipuri de companii petroliere din România

În România activează trei tipuri de companii petroliere, în funcție de integrarea acestora pe verticală. În funcție de această integrare, companiile înregistrează tipuri diferite de costuri, dar și câștiguri sau pierderi diferite.

Un caz unic este cel al Petrom, companie care deține atât sonde de extracție, cât și rafinăria de la Petrobrazi, care prelucrează țițeiul extras din subsol, dar și propria rețea de benzinării, cea mai mare din țară.

O a doua categorie de grupuri petroliere sunt KMG International (fostul Rompetrol Group) și Lukoil. Acestea nu dispun de producție în România, dar importă țiței de la grupurile-mamă din Kazahstan și Rusia. Acestea dețin, însă, rafinării în țara noastră, unde rafinează petrolul, și rețele de benzinării, unde comercializează carburanții. Spre deosebire de Petrom, acestea înregistrează costuri suplimentare cu transportul petrolului, costuri de ambarcare și descărcare sau asigurarea mărfii.

Claudiu Conțanu, Chief Trading & Supply Chain Officer la KMG International mai aduce în discuție încă două costuri: biocombustibilii și polițele RCA. „Noi cumpărăm ţiţeiul la preţul pieţei în portul din Rusia (Novorossiysk – port rus la Marea Neagră unde este adus țițeiul kazah, n.r.), apoi avem costul transportului, al terminalului, pierderile de rigoare, schimbul valutar, stocurile de siguranţă (costuri operaţionale). Un alt motiv sunt biocomponenții. Procentul de biodisel a crescut cu 30% în ultimii ani. Că să nu mai vorbesc de scandalul cu RCA, care influenţează costul cu logistica. Un alt element foarte important sunt investiţiile pe care le-am făcut şi care trebuiesc recuperate în timp”, a spus el, citat de către Energy-Center.ro.

În fine, o a treia categorie de companii petroliere sunt cele care nu dețin decât benzinării în țara noastră, eventual depozite, dar fără sonde și rafinării. Principalele companii care operează în acest mod MOL, Gazprom Neft și SOCAR.

Studiu de caz: ce se regăsește în prețul benzinei și motorinei

Reprezentanții KMG International au detaliat pentru Vocea.Biz ce se găsește în prețul benzinei și motorinei din România. Avem așadar:

· T.V.A.;
· Acciza;
· Costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, costuri constituire si mentinere stocuri de siguranta, etc.);
· Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
· Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
· Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
· Adaos comercial.

”În prezent, nivelul total al sumelor virate de Rompetrol Downstream către bugetul de stat (taxe, accize, TVA) reprezintă 50% din preţul final al benzinei şi 48% din cel al motorinei. În acelaşi timp, cuantumul accizei din preţul final al carburanţilor este 34% pentru benzină şi de 31% pentru motorină.

Conform legislatiei in vigoare, ponderea componentelor bio in volumul carburantilor comercializati intern se ridica acum la min. 6,5% – motorina si respectiv, 4,5% – benzina. Aceste componente sunt produse care se comercializeaza pe bursele de specialitate”, arată reprezentanții grupului.