România va începe în 2018 extracţia de gaze din Marea Neagră şi va deveni exportator. Cât va fi producția anuală. Plus: istoricul zăcămintelor

Compania Black Sea Oil & Gas, controlată de către fondul american de investiții Carlyle, va începe în vara anului viitor producţia de gaze în Marea Neagră, a declarat Niculae Havrilet, președintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care susţine că, astfel, România va deveni exportator net de gaze.

”Începând cu anul viitor, la 1 iulie, va intra o structură nouă. Practic, din momentul acela România va deveni şi exportator, pentru că această structură aduce un plus de gaze faţă de solicitările normale din România”, a declarat miercuri Havrileţ, prezent la un eveniment, potrivit News.ro.

Potrivit şefului ANRE, în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi pe an.

”Începe pentru primul an producţia cu un miliard de metri cubi, urmând ca în anul 2, 3, 4 să crească etapizat până la 4 miliarde de metri cubi pe an, faţă de un consum de 12 miliarde în acest an şi de un import în condiţii normale între 500 şi 600 milioane metri cubi pe an”, a adăugat Niculae Havrileţ.

Preţul gazelor se majorează începând de miercuri

Controale la furnizorii de gaze naturale, amenzi de peste 1 milion de lei

Carlyle, un adevărat gigant

Compania Black Sea Oil and Gas este deţinută de Carlyle International Energy Partners, ce face parte din fondul de investiţii The Carlyle Group, este unul dintre cele mai mari grupuri de investiţii de capital din lume.

Carlyle Group este unul dintre cele mai mari conglomerate din domeniul managerierii de active din lume, având sub aripa sa active în valoare de de 194 de miliarde de dolari, împărţite între 128 de fonduri şi 142 de vehicule de investiţii.

Fondul de investiţii a finalizat în 2015 preluarea operaţiunile din România ale companiei petroliere canadiene Sterling Resources prin intermediul societăţii Black Sea Oil & Gas. Compania deține trei perimetre deţinute în platforma continentală a Mării Negre, având o suprafaţă totală de 5.000 km pătraţi: XIII Pelican, XV Midia (Mică Adâncime) şi EX-25 Luceafărul, care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia. Preţul tranzacţiei dintre Carlyle şi Sterling s-a ridicat la 42,5 milioane de dolari.

Carlyle International Energy Partners are şi alte afaceri în România, în condiţiile în care a finanţat achiziţia de către Mazarine Energy B.V., prin subsidiara Mazarine Energy Romania, concesiunilor la 19 zăcăminte petroliere de pe uscat ale Petrom, a trei instalaţii pentru reparaţii capital şi a echipelor aferente. Carlyle i-a pus la dispoziţie o linie de finanţare de 500 milioane dolari.

Exxon, Petrom, Lukoil, Romgaz

În prezent, singurul producător de hidrocarburi din Marea Neagră este Petrom, care operează în zona de mică şi medie adâncime. Împreună cu gigantul american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră românească a derulat un amplu program de explorare seismică în blocul Neptun Deep, zona de mare adâncime a Mării Negre. Cele două au anunțat în 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

De asemenea, și Lukoil și Romgaz explorează o serie de perimetre, cele două companii anunțând descoperirea unui zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

Scandalul zăcămintelor

Perimetrele respective deţinute de către Sterling au fost în centrul unui scandal-monstru în anul 2008, după ce Curtea de la Haga a dat dreptate României în privinţa diferendului privind platoul continental al Mării Negre. România a primit atunci circa 80% din teritoriul disputat. Numai că, în acel moment, s-a aflat că Guvernul Tăriceanu concesionase deja, în toamna anului 2008, o parte din aceste zone încă înainte ca statul să câştige procesul. Iniţial, acordul era unul de explorare pentru perimetrele Midia şi Pelican, dar în 2007 a fost transformat în unul de concesiune.

Astfel, în 1992, Guvernul Stolojan a semnat un contract de explorare cu firmele Entreprise Oil Exploration Ltd (Marea Britanie) şi Canadianoxy (Romania) Ltd. Acordul prevedea împărţirea producţiei cu statul român, reprezentat în acel contract de către Rompetrol, pe atunci societate de stat.

În 2001, Paladin Resources cumpără Enterprise Oil Exploration şi preia astfel şi perimetrele de explorare din România. În anul 2006, Talisman Energy a achiziţionat Paladin Resources şi ajunge, la rândul ei, în posesia perimetrelor Midia şi Pelican.

În 2006, Sterling Resources cumpără perimetrele în cauză, iar în 2007 ANRM transformă contractul de împărţire a producţiei în unul clasic, cu redevenţe plătite plătite statului.

Gheorghe Buliga, fost director al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara la momentul scandalului din 2008 că reprezentanţii Sterling i-au pus în faţă un contract prin care statul român îşi ceda drepturile, atunci când se afla într-o delegaţie la Aberdeen (Scoţia), însă nu l-a semnat. Întors în ţară, Buliga a fost de îndată destituit de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, şi înlocuit cu Bogdan Găbudeanu, cel care avea să fie demis, la rândul său, de Emil Boc. Contractul iniţial era unul de împărţire a producţiei.

În data de 9 februarie 2009, Emil Boc îl acuză pe Tăriceanu direct în plenul Parlamentului: „Am văzut că domnul Tariceanu şi PNL-ul se opun îngheţării salariilor demnitarilor, crezând probabil că astfel îi sprijină în continuare pe cei care au facilitat afacerea Sterling Resources, pe cei cu care a pus la cale acea măsura prin care un contract de explorare şi partajare a profitului a fost transformat în contract de acord petrolier şi concesiune. A fost o acţiune premeditată a guvernului Tariceanu din 2007 pentru a pregăti mişcarea din 2008, la final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz“.

Acuzaţiile aduse de către Boc l-au făcut pe Tăriceanu să-l dea în judecată pentru calomnie. Tăriceanu ceruse daune de 100.000 de lei pentru acuzaţii defăimătoare, dar a pierdut procesul în 2011.

Redevențele pierdute

ANRM a revenit la rândul său în centrul atenției publice într-un scandal, după ce un raport recent al Curții de Conturi arăta că România a pierdut 7 miliarde de lei din redevențe în perioada 2006-2015 din cauza activității defectuoase a instituției.

Redevența este taxa pe care statul o încasează de la companiile care extrag resurse din subsolul României. Este plătită atât de către companiile care extrag cărbune, cât și de cele care scot petrol și gaze naturale și ar fi fost plătită și pentru aur sau argint.

Autoritățile nu au putut majora redevențele la petrol și gaze timp de zece ani, din 2004 până în 2014, deoarece exista o prevedere care interzice majorarea în legea de privatizare a Petrom. În 2013, Guvernul Ponta a impus taxele suplimentare în domeniul petrolier și a demarat negocierile cu Petrom în privința redevențelor, care urmau să fie înlocuite de un sistem de taxare compus din redevențe și un impozit pe profitul scos din extracție.

Guvernul Grindeanu a anunțat că are, la rândul său, același obiectiv al stabilirii unui nou sistem de redevențe.