România a raportat cea mai mare creștere a producției de energie nucleară la nivel european în intervalul 2009-2015. Țara noastră asigură, potrivit celor mai recente date remise de Oficiul European de Statistică (Eurostat), 1,35% din energia electrică totală produsă în centralele nucleare din Uniunea Europeană.
Din cele 14 state membre UE care aveau, în 2015, reactoare nucleare în funcțiune, Franța a raportat cea mai mare producție, reprezentând 51% din totalul înregistrat la nivel european. Pe locul secund în top se află Germania, cu o pondere de 11% din totalul energiei nucleare produse, urmată de Marea Britanie, cu 8%, Spania și Suedia, care au avut, fiecare, 7%. Aceste cinci state au cumulat 83% din cantitatea totală de energie electrică generată în centralele nucleare din Uniunea Europeană.
Din 1990 până în 2004, cantitatea totală de energie electrică produsă de reactoarele nucleare din UE a crescut cu 27%, atingând maximul, de peste 1 milion de GWh, în 2004. Însă, în perioada 2004 – 2015 producția de energie nucleară s-a diminuat cu 15%, până la 857.000 GWh la nivelul întregii UE, cele mai mari scăderi fiind raportate în Belgia și Germania, fiecare dintre ele înregistrând un minus de 45%.
Pe de altă parte, însă, România, care a început să producă energie nucleară din 1996, a raportat, în perioada 2009 – 2015, cele mai mari creșteri de la nivelul UE, cu 110%, fiind urmată de Ungaria, a cărei capacitate de producție s-a majorat cu o treime.
La polul opus se află Lituania, care a renunțat la activitățile nucleare în 2009.
În 2015, reactoarele nucleare din UE au generat 26,5% din totalul energiei electrice produse în spațiul intracomunitar, potrivit Eurostat.
Cele 14 țări membre UE în care erau în funcțiune în 2015 reactoare nucleare sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Olanda, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Marea Britanie.
Potrivit Eurostat, dacă până în 2005 România producea anual în medie 5.500 Gwh, după 2.010 a ajuns să aibă anual o producție medie de peste 11.600 GWh. Evoluția s-a înregistrat începând din 2007, an în care a fost inaugurată și conectată la sistemul energetic național cea de-a doua unitate a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Cele două reactoare asigură în prezent aproximativ 18% din producția de energie electrică a României.
România a început să producă energie nucleară în urmă cu aproape 21 de ani, la 17 aprilie 1996, prin inaugurarea oficială a Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, prima de acest fel din Europa de Est, și punerea în funcțiune a primului reactor. Atunci, președintele Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) — Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a menționat în discursul său că prin inaugurarea acestui tip de centrală România se aliniază cerințelor forurilor internaționale de reducere a efectului de seră.
În timp ce alte state membre și-au redus capacitatea de producție de energie nucleară sau au renunțat definitiv la această activitate, în România s-a propus dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă, prin construcția altor două reactoare, măsură considerată a fi un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung, întrucât țara noastră deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricație proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.
Pentru atingerea acestui obiectiv, la 9 noiembrie 2015 a fost parafat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation, potrivit Agerpres. Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori și stabilește direcțiile viitoarei cooperări între cele două companii. Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă presupune construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani.