Ce efecte ar putea avea protestele asupra economiei României – ANALIZĂ

Protestele împotriva Guvernului Grindeanu vor determina companiile să întrerupă investițiile în România, în cazul în care mișcările de stradă vor continua, leul ar putea scădea față de euro și dolar, iar dobânzile și ratele la credite ar putea crește, arată analiștii consultați de către Vocea.Biz.

Aceștia avertizează politicienii să nu mai atace multinaționalele și să nu mai vină cu declarații halucinante privind scindarea teritorială, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme. Economiștii atenționează că nu este cazul ”să ne batem singuri cuie în talpă”, mai ales în contextul internațional în care politicile lui Donald Trump și Brexitul generează deja foarte multe incertitudini. Reamintim, România a cunoscut în ultima săptămână cele mai mari proteste din istorie, în urma unei ordonanțe controversate a Guvernului Grindeanu, care decriminaliza în mare parte abuzul în serviciu. Între timp, ordonanța a fost retrasă, dar protestele continuă, iar oamenii cer demisia Cabinetului.

”Sunt două scenarii: 1 – fie să înceteze protestele cât mai repede, dar efectele tot există. Adică România intră într-un con de umbră, investitorii intră în expetație. Să nu uităm că au existat tot felul de discursuri ale unor politicieni care avansau scenarii că există posibilitatea ca România să fie ruptă din punct de vedere teritorial. 2- spectacolul continuă zilnic, economia își va relua cursul”, consideră profesorul de economie Mircea Coșea.

Economia ”cu frâna de mână trasă”

Ce spun companiile și economiștii despre trecerea contribuțiilor sociale și de sănătate de la angajator la…

Deficitul pe 2016, un avertisment dur pentru ce se va întâmpla anul acesta – ANALIZĂ

El spune că ”problema este decredibilizarea guvernării PSD de a-și mai îndeplini promisiunile electorale făcute”, ceea ce ar face ca economia să meargă ”cu frâna de mână trasă”.

Coșea avertizează și la declarațiile unor politicieni, care pun pe gânduri companiile înainte să continue extinderea sau intrarea în România. ”Mă refer în special la declarațiile președintelui Comisiei de Control a SRI din Parlament (Adrian Țuțuianu – n.r.), care spunea că trebuie anchetate multinaționalele. În campania electorală PSD spunea că trebuie reechilibrat capitalul românesc cu cel străin. Numai PRU avea un astfel de discurs de naționalism primitiv”, mai spune el.

Profesorul spune că efectele asupra cursului de schimb al leului sunt temporare, dar că avem o situație specială pe partea de investiții. ”Ne-am trezit că avem foarte mulți bani, și mă refer la cei 2% din Produsul Intern Brut pe care îl alocăm Armatei. Rachete nu o să facem, dar este posibil să avem investiții pe partea de armament pentru a compensa acele contracte de offset.

În schimb, industria auto, care este cel mai mare exportator al României, merge și nu prea în Europa, iar Brexitul aduce multă imprevizibilitate”, arată el.

Trump și Brexitul, pericole mari

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank, dă și o serie de exemple concrete în privința efectelor. ”În mod clar, dacă discutăm de o instabilitate, vom avea efecte și în economie. Iar principalele efecte ar fi deteriorarea percepției investitorilor, creșterea finanțărilor – adică vom avea rate și dobânzi mai mari sau curs mai slab, oprirea sau blocarea investițiilor. În esență, ar trebui ca lucrurile să se calmeze, așa ar fi normal, fiecare să își vadă de domeniul lui. Și asta pentru că avem deja o situație complicată pe plan internațional, cu politicile lui Donald Trump, creșterea dobânzilor Rezervei Federale, Brexit. Ultimul lucru ar fi să ne facem singuri probleme. Noi deja avem în proiecția bugetară un deficit de 3%, va fi mult mai greu să îl finanțăm în contextul în care dobânzile cresc. Anul trecut au fost minime istorice la dobânzi”, arată șeful Consiliului Fiscal.

”Frexitul”, un dezastru dacă s-ar întâmpla

Și profesorul Coșea arată politicile președintelui american Donald Trump și Brexitul drept mari generatoare de turbulențe. Mai nou, un astfel de fenomen apare în Franța, unde candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen vorbește despre un ”Frexit”. Un astfel de scenariu ar fi ”dezastruos” pentru România, în cazul în care aceasta va câștiga alegerile și va dori ieșirea Franței din zona euro și din Uniunea Europeană.

”Lumea se reașează din punct de vedere economic în lumina politicilor lui Trump. Dar Doamne ferește să câștige Marine Le Pen în Franța, pentru că ar fi un dezastru pentru noi. Gândiți-vă că noi avem Dacia, Eurocopter, avem producători de piese auto veniți odată cu Renault, avem industria laptelui controlată în mare parte de către grupuri din Franța și o prezență mare a grupurilor din această țară în retail”, avertizează el.

Bugetul fantezist al Guvernului

Amândoi experții spun, însă, că România a pornit oricum în acest an cu un handicap de credibilitate din cauza bugetului adoptat de către Guvern, care estimează o creștere economică de 5,2% în 2017.

”Să nu uităm că noi avem un buget bazat pe o creștere de 5,2%, cu multe cifre exacte, dar care pornește de la premize greșite. Eu cred că o creștere de 5,2% este imposibil de atins, la fel și cu atracția de fonduri europene” spune Mircea Coșea.

Mai mult, Ionuț Dumitru crede că există riscul ca România să depășească nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în cazul deficitului, din cauza modului cum este constituit bugetul pe 2017.

”Vedem riscuri ca deficitul să fie mai mare, nu există nicio instituție financiară internațională care să spună că vom avea creștere economică de peste 5%. Veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate. Noi la Consiliul Fiscal credem că este posibil ca deficitul să treacă de 3% din PIB în acest context. Provocarea cea mai mare este ca veniturile sunt la minime istorice ca raport din PIB”