România lui ”La Sfântu’ Așteaptă”. Cum se poate duce pe apa sâmbetei un proiect de 1 miliard de euro

Chinezii promit să construiască hidrocentrala de la Tarnița în 5 ani, românilor le ia 3 ani să facă un caiet de sarcini. Proiectul Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj, estimat la o valoare de peste 1 miliard de euro, nu va fi demarat nici în 2016. De altfel, având în vedere că detaliile legate de licitaţii nu au fost finalizate nici până acum, este probabil ca hidrocentrala să fie finalizată abia după anul 2025.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, care urmează să fie construită în judeţul Cluj, ar urma să asigure securitatea energetică a Sistemului Energetic Naţional, dar şi a altor ţări din regiune.

Directorul general al Hidro Tarniţa SA, Ion Badea, a precizat pentru Vocea.biz că deocamdată nu au fost obţinute toate aprobările din partea Guvernului pentru derularea proiectului. Badea estima, într-o declaraţie pentru Vocea Transilvaniei oferită la începutul anului 2016, că documentele finale vor fi semnate, probabil, în toamna acestui an.

Acum însă, proiectul pare să fie amânat din nou, după ce iniţial se preconiza că începerea construcţiei ar urma să demareze cel târziu în 2017.

Circulaţia pe A3 între Gilău şi Nădăşelu ar putea fi deschisă luna aceasta

Deputații din Cluj, așteptați de protestatari pe aeroport

Potrivit directorului Hidro Tarniţa SA, după etapele parcurse în ultimii doi ani, de la negocieri preliminarii pe baza ofertelor şi planificarea investitorilor, urmează obţinerea tuturor aprobărilor din partea Guvernului, elaborarea Caietului de sarcini final, derularea licitaţiei, stabilirea investitorului câştigător şi negocierea şi semnarea documentelor finale cu acesta.

Lista scurtă cu cei trei ofertanți precalificați a fost stabilită încă din vara anului 2015. Aceştia sunt China Gezhouba Group Company Limited – Wu Lingpower Corporation Limited, China Huadian Engineering Co. LTD. – Guizhou Wujiang Hydropower Development Co. LTD şi Huaneng Lancang River Hydropower Inc. – Hydrolancang International Energy Co. LTD.

Ion Badea nu a precizat însă un calendar exact al acestor paşi. Însă, având în vedere felul în care s-au derulat procedurile până în prezent, este posibil ca lucrările să nu demareze nici în anul 2017.

Interes strategic naţional

Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti trebuiau, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului 2016 şi să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare şi peste 4.000 de locuri de muncă.

În luna august 2015, Guvernul a aprobat mai multe facilităţi pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarniţa, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziţiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier naţional, ajutoare de stat pentru care trebuie însă obţinut acordul Comisiei Europene.

Proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic naţional şi inclus ca prioritate în programul de guvernare şi strategia energetică a României, hidrocentrala fiind văzută ca furnizor strategic pentru partea de nord-vest a ţării, o zonă cu deficit de generare de energie electrică, dar şi cu aport important în transferul de capacitate către şi dinspre Europa Centrală şi de Vest, România sperând să devină “un hub energetic regional”.

Un proiect vechi de 40 de ani

Proiectul Hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești nu este unul nou, ci datează de 40 de ani, iar în nota de fundametare a proiectului se arată că România este singura ţară din Uniunea Europeană care, deşi dispune de condiţii naturale favorabile pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj, nu deţine o astfel de centrală.

Problema e că fiecare amânare dă apă la moara celor care se opun proiectului.

Constestatarii spun că Ministerul Energiei a fost anunţat încă din 2006 că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti nu este fezabil, a mai spus Ovidiu Agliceru.

„În anul 2006 a fost făcut un studiu de fezabilitate de către un consorţiu din Marea Britanie, iar concluziile respectivului studiu au fost că nu este fezabil proiectul Tarniţa. Acest lucru a fost constatat apoi şi în timpul insolvenţei (Hidroelectrica – n.r.)”, a spus Ovidiu Agliceru, președintele Hidroelectrica.

El a susţinut că Hidroelectrica a anunţat Ministerul Economiei de la acea dată, care se ocupa de domeniul energetic, cu privire la rezultatele acestui studiu.

Ovidiu Agliceru nu spus nimic, însă, despre faptul că hidrocentrala Tarniţa avea scopul de a echilibra nu numai sistemul energetic românesc, ci şi pe cele din regiune, ziua fiind producător de energie, iar noaptea funcţionând ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare.

În anul 2007 (şi nu în 2006!), consultantul IPA/Verbund (Austria)/Poyry (Finlanda) a realizat un studiu de fezabilitate în cadrul programului SEEREM al Băncii Mondiale din 2005, finanţat de BIRD, care lăsa să se înţeleagă că proiectul Tarniţa nu este unul fezabil. Verbund, cea mai mare companie energetică din Austria, deţine, la rândul său, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj şi asigură servicii de sistem în regiune. O hidrocentrală de tipul celei de la Tarniţa ar fi însemnat concurenţă pentru Verbund şi, evident, ar fi dus la scăderea încasărilor companiei austriece. Cum a ajuns Verbund să realizeze studiul pentru Tarniţa, este greu de înţeles şi în prezent!

De altfel, primele analize au fost făcute în perioada 1975-1985, când ISPH s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în România. În 1994, ISPH a elaborat Studiul de Fezabilitate pentru CHEAP Tarnița –Lăpuşteşti. În 1999-2000, institutul de specialitate Electric Power Development Co. (EPDC) Japonia, a realizat, în baza unui grant acordat de guvernul japonez, un nou studiu. În anul 2008, ISPH a actualizat studiul de fezabilitate, conform prevederilor HG 28/2008 (privind conţinutul studiilor de fezabilitate pentru proiecte finanţate din fonduri publice). În cursul anului 2014, ISPH a actualizat Studiul de Fezabilitate pe care îl elaborase în anul 2008.