“Sureti” în Dobra. Secretele unui vin unic în România – Reportaj

vocea.biz / 25.09.2016
“Sureti” în Dobra. Secretele unui vin unic în România – Reportaj

Satul Dobra este unica localitate viticolă din judetul Satu Mare și printre puținele din România în care tradiția vinului a rămas neschimbată în ultimele trei secole. Considerată de majoritatea ca fiind sora vitregă a Beltiugului, Dobra compensează printr-o conservare aproape intactă a tradiției viticole și mai ales a gustului de neconfundat cu care vinul a reușit să adune atâția adepți. Odinioară aici se culegeau struguri pe o suprafață de peste 300 de hectare. Acum, terenurile cultivate s-au înjumătățit, iar viile nu mai domină dealurile dimprejur, așa cum o făceau odinioară. În plus, grindina din luna iunie a distrus jumătate din recolta satului. Cu toate acestea, întreținerea viilor și culesul strugurilor (”sureti-ul” cum îl numesc localnicii) rămân principalele repere după care se organizează viața dobrenilor și, sub acest aspect, satul lor rămâne unul de referință în județul Satu Mare.

Situat la aproximativ trei kilometri de drumul european E81, Dobra este unul dintre cele șapte sate ale comunei Supur. Spre deosebire de acestea, localități majoritar românești, Dobra este locuită, în proporție de 99%, de etnici maghiari, având o populație de peste 1000 de locuitori. În pofida barierei lingvistice, dobrenii au reușit să obțină respectul celor din jur.

„Tre` să recunoștem că dobrenii îs oameni gospodari. Aștia știu și când să bea dar și când să lucre`. Nu ca alții…!”, ne-a mărturisit Grigore Pop, locuitor al comunei Supuru de Jos.

Întreținerea viilor din Dobra sunt cel mai elocvent exemplu al dăruirii cu care acești oameni tratează munca. „La alții (n.r. cei din satele învecinate) via se sapă de două, trei ori într-un an, la noi trebuie săpată de cel puțin nouă ori. Nu mai vorbim aici de tuns, stropit, legat sau cioncoșet (tăierea vârfurilor de viță)”, ne spune Zoli bacsi.

Neglijarea viei atrage oprobiul satului 
Zicala românească „să moară și capra vecinului” nu are corespondent în Dobra. Dimpotrivă, dobrenii fac tot posibilul ca vecinul să acorde toată atenție „caprei” (viei) lui.

„Nimeni nu-și permite aici să-și neglijeze via. În caz contrar riscă să fie oprit pe uliță și apostrofat de vecini. Reproșurile nu încetează până când respectivul i-a sapa în spate și își lucrează via”, ne-a declarat Fekete Bertalan, viceprimar al comunei Supur și viticultor la rândul lui.

Unitatea acestei comunități este cel mai bine relevată în perioada de cules a strugurilor. Viile nu sunt culese de fiecare proprietar în parte, ci se formează grupuri de 15-20 de vecini care se ajută reciproc. În alte localități din zonă, copiii plecați la oraș sau în străinătate se întorc acasă în perioada estivală. În Dobra, fii satului revin acasă toamna, în luna octombrie, exclusiv pentru ”sureti”. Tot în această perioadă, mai exact în a treia sâmbătă a lunii octombrie, în sat se organizează „Festivalul strugurilor”, dedicat în special dobrenilor dar și oaspeților din străinătate.

Grindina, principalul „inamic” al vinului
Din păcate, ”sureti-ul” de anul acesta va fi cel mai scurt din istoria ultimelor decenii. În mare parte acest fapt se „datoreză” grindinii căzute la începutul acestei veri. Asigurare nu au avut niciodată, nu au și spun că nici nu vor apela la acest instrument capitalist.

„Asigurarea noastră este mila Domnului și rezervele pe care le avem fiecare în pivnițe”, răspund dobrenii atunci când sunt chestionați pe acest subiect. Anul acesta doar jumătate dintre săteni au avut ce culege. Mai exact cei cu vii pe dealul ferit de calamitate. „Este al doilea an consecutiv când la aceeași dată, și anume 10 iunie, a bătut gheață. Dacă anul trecut nu a fost așa dezastruasă, pot să spun că prăpăd ca acesta de acum n-am văzut în viața mea, iar eu lucrez vița de vie de peste 50 de ani”, mărturisește viticultorul Gati Antal.

Astfel, cei care nu au mai avut ce culege din propriile vii au ales să de-a o mână de ajutor consătenilor mai norocoși. Totodată, tradiția din Dobra cere ca strugurii să fie culeși abia după primul îngheț al anului.

 

„Odinioară era strict interzis ca ”sureti-iul” să fie început înainte de data de 20 octombrie. Cine nu se conforma primea amendă. Anul acesta, pe lângă faptul că jumătate satul nu are ce culege, a trebuit să începem mult mai devreme din cauza înghețurilor din ultimele zile”, ne-a declarat viceprimarul Fekete. Spre deosebire de strugurii de masă, cei destinați vinului trebuie să aibă o cantitate cât mai mică de apă în raport cu zaharurile, iar tocmai acesta este efectul înghețului.

Ziua de ”sureti” începe târziu și se termină la fel 
Dacă zilele de săpat încep în viile dobrene odată cu primele licăriri de lumină, cele de cules strugurii încep abia spre prânz:

”Este obligatoriu ca strugurii culeși să nu conțină rouă. Aceasta se acumulează în must iar vinul va ieși foarte slab și fără gust. Cum să dai așa vin la musafiri când el nu-i bun nici pentru porci?”.

Prin urmare, ziua de muncă începe pe la orele 10. Bărbații, femeile, copii și bătrânii își împart responsabilitățile. Cei care au menirea de a deposeda butucul de ciorchini sunt femeile și copii. Randamentul lor face ca o coșearcă de zeci de kilograme să fie preluată umplută în doar câteva minute. Aceasta este preluată de bărbați și urcată pe umeri până sus, în pivință. Strugurii sunt dați acum în grija celor mai în vârstă. Seniorii preiau „marfa”, o trec prin tocător și o transformă în must.

Tot ei sunt și cei care dau primele verdicte în privința mustului și a calității pe care o va avea vinul. Moantele (cojile strugurilor) sunt introduse în șitău (presă) unde este stoarsă și ultima picătură de must. Nimic nu se irosește. Moantele sleite de lichid vor fi folosite ulterior la producerea pălincii. Zilele de cules struguri se încheie, spun localnicii, abia atunci când ochiul nu mai poate deosebi frunzele de ciorchine.

În pivniță nu se coboară, ci se urcă
Mustul este depozitat în butoaie,și lăsat să fiarbă (fermenteze). Nu se folosesc chimicale sau alte stimulente moderne.

 

„Mustul vrea să fie lăsat să fiarbă așa cum știe el. Asta nu înseamnă că nu trebuie verificat din când în când ”, spune Zoli bacsi.

 

Nu există an în care la posturile naționale de știri să nu auzim de cazurile unor oameni decedați din cauza gazelor emanate în urma fermentării mustului. Spre surprinderea noastră am aflat că, în ciuda tradiției seculare, niciun viticultor din Dobra nu a suferit asemenea tragedie, cel puțin în istoria recentă. Secretul constă în modul de construire al pivnițelor.

„Toți spun că ei coboară în pivniță. Noi, dobrenii spunem că urcăm în beci. Pivnițele noastre sunt săpate în deal. Dioxidul de carbon emanat de must caută întotdeauna locul cel mai jos. Prin urmare, gazele nu rămân în beci ci coboară pe sub ușă, iar astfel noi putem intra oricând în pivnițe, fără niciun pericol”, spune gazda noastră de la sureti.

Vinul de Dobra, apa bunului gospodar
Se spune despre vechii bărbați dobreni că refuzau să bea apă. „Când ți-e sete mergi la pivniță, când vrei să speli haine mergi la fântâna cu apă”, era o zicală des uzitată în sat. Au mai rămas puțini asemenea oameni acum, dobreni care să facă grimase la văzul apei. Majoritatea sunt din vechea gardă, trecuți de vârsta celor șapte decenii.

„Bunicul meu a băut, timp de mulți ani, numai vin. A făcut-o însă cu măsură. Nu a suferit de vreo boală niciodată și a murit la vârsta de 73 de ani, fără a sta la pat sau a suferi în vreun fel”, ne-a mărturisit Fekete Bertalan.

Totodată, spun cei din Dobra, vinul lor este un excelent stimulent intelectual.

 

”Noi, liceeni fiind, nu plecam niciodată la internat fără vinul de acasă. Îmi amintesc cum rezolvam cele mai grele problemele la matematică cu damigeana la piciorul mesei”, ne spune, pe un ton glumeț, Gati Antal.

 

Totodată, localnicii cred cu tărie că un pahar din vinul produs de ei te ferește de orice boală, de ordin fizic sau psihic. În concluzie, despre Dobra se poate vorbi ca despre un sat în care modernitatea este acceptată doar în măsura în care nu intră în contradicție cu tradițiile locului, cu oameni gospodari și axați în special pe îndeletnicirea pentru care sunt recunoscuți: viticultura.

Un vin unic în România

Vinul negru Ottelo de Dobra este unic în România, fiind produs doar în gospodăriile din sat. Pentru că viţa de vie din sat nu este una nobilă, vinul de Dobra nu este îmbuteliat şi nu poate fi găsit în comerţ. Vinul este însă foarte căutat pentru nunţi, botezuri sau alte petreceri în Satu Mare, fiind foarte bun şi foarte ieftin. Un litru de vin de Dobra poate fi cumpărat de la săteni cu 5 lei.

Citește și...