Harta autostrăzilor din România. Câți kilometri de autostrăzi și drumuri express vom avea până în 2036 – FOTO

Ministerul Transporturilor a promovat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planulul General de Transport (MPGT) al României. Actul se află în prezent pe circuitul de avizare interministerială şi va fi aprobat de Guvern, în cel mai scurt timp. Adoptarea MPGT devine esenţială pentru accesarea fondurilor structurale şi asigurarea continuităţii finanţării din partea Uniunii Europene. Master Planul cuprinde atât proiecte de construire și modernizare a infrastructurii cât și proiecte de îmbunătățire a serviciilor pentru toate modurile de transport.

“Necesitatea elaborării Master Planului General de Transport, instrument de lucru prin care să se analizeze situaţia existentă şi să se stabilească nevoile de dezvoltare şi de prioritizare pe baze economice solide, proiectele de infrastructură de transport la nivel naţional, se impune ca o condiţionalitate ex-ante a finanţărilor din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare. Asigurarea respectării la termen a prevederilor şi angajamentelor statului român referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante în raporturile cu Comisia Europeană presupune garantarea unui cadru normativ predictibil şi coerent care să creeze condiţiile pentru îndeplinirea angajamentelor sus menţionate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Satul din România cu doar 3 familii. De ce nu mai locuiesc alți oameni acolo

Orașul românesc care i-a înnebunit pe străini: ‘Cel mai frumos din România’

Proiecte de construire și modernizare a infrastructurii

Până în anul 2036, românii ar putea circula pe 11 noi autostrăzi, prevede Master Planul General de Transport al României trimis marţi spre aprobare către Guvern. Cel mai repede, adică în 2017 şi 2018, vor trebui să fie încheiate lucrările la două tronsoane din Autostrada Transilvania, adică la porţiunea Suplacu de Barcău – Borş (+Oradea) şi la ruta Nădăşelu – Suplacu de Barcău, iar în 2020 ar trebui să fie gata şi rutele Sibiu – Braşov, Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi Craiova – Piteşti. În luna august, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Cătălin Homor, a declarat că peste doi ani România ar urma să aibă 1.000 de kilometri de autostradă, iar în prezent, în ţara noastră se poate circula pe aproximativ 700 de kilometri.

MPGT cuprinde atât proiecte de construire și modernizare a infrastructurii cât și proiecte de îmbunătățire a serviciilor pentru toate modurile de transport: achiziționarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziționarea navelor de dragaj sau intervenție în sectorul naval, a echipamentului de siguranță și securitate în domeniul aerian, dar și a echipamentelor IPS pe sectorul rutier.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, se preconizează că primele lucrări finalizate vizează două tronsoane din Autostrada Transilvania de 168 de kilometri la costul de 1,306 miliarde de euro. Porţiunea Suplacu de Barcău – Borş are termen de execuție până în 2017, iar porțiunea Nădăşelu – Suplacu de Barcău, 2018. Pentru ultimul tronson se estimează că licitaţiile pentru atribuirea construcţiei vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2016.

De asemenea, autostrada Sibiu – Piteşti, cu o lungime de 116,60 km, ar urma să fie finalizată în 2022 şi va costa 1673,57 milioane de euro. În același an este prevăzută inaugurarea autostrăzii Comarnic – Braşov cu o lungime totală de 58 de kilometri care va costa, în total, 997,75 milioane de euro. Cât despre  autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Master Planul prevede că această şosea de mare viteză va avea, în total, 135 de kilometri care trebuie terminaţi până în 2020 şi va costa 1,129 miliarde de euro.

Alte proiecte de autostradă trecute în Master Planul General de Transport sunt cele pentru Autostrada Sibiu-Braşov, cu termen de finalizare în anul 2020, respectiv 120 de kilometri lungime, costuri de 816,44 milioane de euro, Autostrada Craiova-Piteşti care trebuie să fie gata tot în 2020, aproximativ 125 de kilometri şi 900 de milioane de euro, Inelul Bucureşti (A0), cu începerea lucrărilor în 2018 şi terminarea lor în 2022, 102 kilometri lungime şi 1,335 miliarde de euro costuri.

Pentru Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ, de 183 kilometri, termenul limită este 2026, iar cheltuielile ar urma să ajungă la aproape 3 miliarde de euro.

Master Planul și analiza cost-beneficiu

Master Planulul General de Transport are ca instrument de decizie Modelul Naţional de Transport care utilizează date de natură economică, demografică şi de transport pe baza căruia se determină prognozele de trafic pentru toate modurile de transport la nivelul unui proiect de infrastructură oferind date pentru fundamentarea analizei cost-beneficiu în vederea prioritizării proiectelor.

În acest context, în procesul de definitivare a MPGT, încă din 2014, au avut loc o serie de consultări desfăşurate cu societatea civilă. După parcurgerea acestei etape au fost iniţiate discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru definitivarea acestui document. MPGT a fost agreat de Comisia Europeană.

Totodată, documentul a fost prezentat comisiilor de specialitate de la nivelul Parlamentului României.

În iunie 2016, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României a fost supus consultării publice şi dezbaterii în cadrul Comisiei de Dialog Social.

Master Planul General de Transport al României este documentul care stabileşte principalele directii de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Pe lângă proiectele de construire şi modernizare a infrastructurii, în Master Planul General de Transport sunt prevăzute şi proiecte de îmbunătăţire a serviciilor pentru toate modurile de transport: achiziţionarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziţionarea navelor de dragaj sau intervenţie în sectorul naval, a echipamentului de siguranţă şi securitate în domeniul aerian, dar şi a echipamentelor IPS pe sectorul rutier.

Master Planul General de Transport al României reprezintă cadrul general de dezvoltare, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente pentru infrastructura de transport naţional până în anul 2030.