De ce se trăiește mai greu în România decât în Vestul Europei

Salariile din România sunt, în medie, doar 20,5% din media europeană, pe când prețurile sunt la o convergență de 51,9%, potrivit unui studiu citat de către economistul Cristian Socol.

Astfel, în timp ce la finele lui 2015 salariile din România erau doar o cincime din media europeană, prețurile erau la jumătate. Situația este mult mai proastă decât în statele vecine: în Ungaria convergența prețurilor era de 57,2% la finele anului trecut, însă în cazul salariilor era cu 50% peste nivelul României, ajungând la 30,5%.

Mai departe, Polonia bifa o convergență a prețurilor de 54,8%, pe când cea a salariilor era de 36,8%, adică aproape dublu decât nivelul înregistrat de către România.

În Cehia, prețurile sunt 63,3% din media europeană, iar salariile sunt 37,9%.

Iohannis: Aderare la zona Euro cât mai repede posibil, o ancoră pentru stabiliatea economică

Iohannis, despre aderarea la Euro: “Unii dintre conducători nu au înţeles. O să ne străduim să…

Cum stau statele dezvoltate

Spre comparație, în statele dezvoltate avem așa: în Germania prețurile sunt 99,8% din media europeană, iar salariile sunt 131,6%. În fine, în Franța, prețurile sunt chiar mai mari decât în Germania, ajungând la 105,4%, în vreme ce salariile sunt 123,2%, adică sunt cu 23,2% peste nivelul mediu din Uniunea Europeană (UE).

Graficele în cauză provin din studiul ”România și aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiții!”, realizat de către Daniel Dăianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici și Aura Socol sub egida Institutului European din România.

Economistul Cristian Socol a arătat pentru Vocea.Biz care este relevanța acestor date.

”Atunci când se vorbeşte despre aderarea la Zona Euro se favorizează discuţia despre îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală (deficit bugetar mai mic de 3% din PIB şi datorie publică mai mică de 60% din PIB, rată inflaţiei stabilă şi mică, dobânda la obligaţiuni pe 10 ani şi stabilitatea cursului de schimb), condiţionalităţi pe care România le îndeplineşte.

Ori pentru că România să-şi maximizeze beneficiile nete pentru intrarea în Zona Euro trebuie să accelereze procesul de convergenţă reală (PIB-ul pe locuitor, standardele educaţionale, de sănătate, infrastructură, productivitate şi, foarte important, convergenţa veniturilor).

Analiză graficelor prezentate indică pentru România cea mai redusă convergenţă a salariilor dintre ţările selectate din UE. Se observă o viteză de convergenţă mai mare a preţurilor faţă de convergenţă salariilor relativ la media UE28, ceea ce indică nevoia unor politici de creştere a puterii de cumpărare îndeosebi pentru veniturile mici (concomitent cu programe de îmbunătăţire a productivităţii muncii). România trebuie să iasă din cercul vicios al salariilor mici, situaţie de natură a deteriora capitalul uman şi a trimite ţară noastră în capcană sărăciei pe termen mediu şi lung”, a declarat Socol.

Salariul, de șase ori mai mic decât în Germania

Un alt grafic arată că salariul mediu orar în România era în medie de 3,9 euro în 2015, țara noastră fiind penultima din clasament, doar Bulgaria stând mai rău, cu 3,4 euro pe oră. Spre comparație, în Ungaria salariul mediu orar era anul trecut de 5,8 euro, în Polonia era de 7 euro, iar în Cehia de 7,2 euro pe oră. În Germania, salariul mediu orar se ridica la 25 de euro, iar în Franța la 23,4 euro. Cel mai mare salariu mediu pe oră din UE este plătit în Danemarca (35,6 euro), urmată de către Luxemburg (31,3 euro).

Statisticile sunt confirmate indirect de către alte studii: potrivit datelor UNICEF, 40% din populația României se află în sărăcie sau excluziune socială, în vreme ce potrivit unui raport al organizației Salvați Copiii România, prezentat de curând la Guvern, sărăcia afectează deja peste jumătate dintre copiii  din România (51%).

Un sfert din veniturile românilor se duce pe cheltuielile asociate cu locuința adică pe utilități (apă, electricitate, gaze naturale, încălzire), precum și plata ratelor la credite pentru locuință sau plata chiriilor, arată o analiză realizată de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV).

Cu toate acestea, tot statisticile arată că România are o rată a șomajului mai mică decât Germania, respectiv 5,9% în țara noastră față de 6% în Germania. Datele foarte bune pe care le indică economia României sunt favorizate însă de o anomalie statistică. Mai exact, o mare parte a populației este trecută în statistici ca fiind ocupată în agricultură. Aceasta categorie reprezintă, în general, populația din mediul rural, care nu are efectiv locuri de muncă, dar își lucrează propriile terenuri.