Primele îndatoriri ale noului Guvern. Deciziile de care depind salariile bugetarilor și prețul carburanților, în pixul viitorului premier

Daniel Ionașcu / 20.12.2016
Primele îndatoriri ale noului Guvern. Deciziile de care depind salariile bugetarilor și prețul carburanților, în pixul viitorului premier

Fie că va fi condus de către Florin Georgescu, fie că îl va avea în frunte pe Mihai Fifor, noul Guvern trebuie să ia rapid o serie de măsuri, toate interconectate între ele.

De la alcătuirea unei legi a bugetului și până la implementarea majorărilor salariale și reducerilor de taxe promise în campanie, deciziile pe care va trebui să le ia noul Executiv se învârt în jurul unui singur subiect: banii.

Legea bugetului

Guvernul trebuie să adopte rapid o nouă lege a bugetului pentru ca autoritățile și instituțiile din subordinea sa să funcționeze în bune condiții și să poată face plăți. Inclusiv salariile bugetarilor și plata pensiilor depinde de legea bugetului pe 2017. PSD a promis majorări de pensii în campanie și o serie de reduceri de taxe, astfel că noul Guvern trebuie să ”îndese” toate aceste cheltuieli în buget.

Concomitent, Guvernul trebuie să asigure cofinanțarea proiectelor de investiții realizate cu fonduri europene și, în același timp, să se încadreze în limita de deficit de 3% din Produsul Intern Brut.

Majorarea salariilor pentru medici și profesori

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercurea trecută că Legea de aprobare a OUG 20/2016, prin care Parlamentul a majorat salariile din educaţie şi din sănătate, este constituțională. Astfel, Cabinetul trebuie să taie din alte părți sau să găsească noi surse de finanțare.

Și nu este vorba de o sumă mică: Dragoş Pîslaru, Ministrul Muncii a susţinut că aplicarea tuturor amendamentelor va avea la un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei, în vreme ce premierul Dacian Cioloș a susținut că impactul bugetar al măsurilor totalizează 4,8 miliarde de lei, adică 1,1 miliarde de euro. Legea fusese atacată la CCR de către Guvern.

Cele 102 taxe parafiscale

În aceeași categorie intră și problemele privind eliminarea celor 102 taxe parafiscale, proiect votat de către Parlament. Și această lege a fost găsită drept constituțională de către CCR, dar președintele Iohannis nu a promulgat-o, ci a retrimis-o în Parlament. Acesta o poate readopta în aceeași formă, astfel că Iohannis nu va mai putea ce să facă decât să o promulge.

Anterior, autoritățile au subliniat că eliminarea taxelor în cauză creează probleme în altă parte. Între taxele eliminate se află timbrul de mediu și taxa radio-tv. Numai că din timbrul de mediu se finanțează proiectele Administrației Fondului de Mediu, precum Programul Rabla și Casa Verde. De asemenea, din taxa radio-tv se finanțează TVR și Societatea Română de Radiodifuziune. În lipsa banilor colectați din cele două surse, Guvernul ar trebui să aloce bani de la buget pentru acestea.

Scăderile de taxe din noul Cod Fiscal

În cazul în care noul Guvern nu modifică legislația actuală până la 1 ianuarie, din prima zi a anului viitor intră în vigoare o serie de scăderi de taxe prevăzute de către Codul Fiscal adoptat în 2015 chiar de către PSD.

Astfel, de la 1 ianuarie ar trebui ca TVA să scadă cu un punct procentual, iar cota generală să revină la 19%, cât era până în 2010. De asemenea, ar trebui eliminată acciza de 20 de eurocenți pe fiecare litru de carburant vândut în România, măsură introdusă în 2014 de către Guvernul Ponta. În fine, tot de la 1 ianuarie 2017 este prevăzută eliminarea taxei pe stâlp, de 1% din valoarea activelor. Taxa pe stâlp a fost eliminată în agricultură din 2016, dar din 2017 urma să fie eliminată și pentru restul domeniilor, cele mai afectate fiind domeniul energetic și telecomunicațiile.

Taxa pe stâlp a fost introdusă tot în 2014, iar Guvernul strânge anual din aceasta circa 1,5 miliarde de lei.

Eliminarea accizei de 20 de eurocenți ar însemna o ieftinire cu 41 de bani a carburanților, dar și un minus de 2,28 miliarde de lei la buget, potrivit calculelor Consiliului Fiscal.

În fine, un punct de TVA înseamnă alte 1,7 miliarde de lei pierdute la bugetul statului.

În total, măsurile prevăzute a intra în vigoare de la 1 ianuarie ”costă” 5,48 miliarde de lei.

Dragnea i-a cerut lui Cioloș să amâne o serie de măsuri

Liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut recent premierului Dacian Cioloș să amâne intrarea în vigoare a acestor măsuri până în 2018. Dragnea a argumentat că vrea ca din 2018 să scadă TVA la 18%, pentru a se vedea în scăderea prețurilor. De asemenea, a afirmat că vrea să discute cu companiile petroliere și cele din energie pentru a fi sigur că eliminarea accizei suplimentare și a taxei pe stâlp se vor regăsi în ieftinirea prețurilor.

Cioloș a respins, însă, solicitarea lui Dragnea, afirmând că ”acest Guvern nu se va atinge de Codul Fiscal” și că orice decizie de acest fel trebuie luată de un Cabinet legitimat de o majoritate în Parlament.

Citește și...