Planurile Comisiei Europene în privința energiilor regenerabile vor crește depedența Europei de gazul rusesc

Planurile Comisiei Europene în domeniul energiei regenerabile vor duce la reducerea utilizării cărbunelui și creșterea importanței gazelor naturale, în timp ce costul echilibrării sistemelor energetice va scădea, scrie Bloomberg, care citează un raport al Oxford Institute for Energy Studies.

Mai departe, creșterea importanței gazelor va duce la creșterea dependeței de Rusia, Norvegia, Qatar și alte surse externe, având în vedere că producția Uniunii Europene nu acoperă consumul, iar rezervele sunt în scădere.

Cărbunele, sacrificat de la Bruxelles

Planurile prevăd o retragere mult mai rapidă a certificatelor de emisii de carbon. Astfel, prețul unui astfel de certificat va urca de la circa 5-6 euro, cât este acum, la 30 de euro în anul 2030, potrivit proiecțiilor. Acest lucru înseamnă că, în viitor, centralele pe cărbune vor putea funcționa mult mai puțin. Mai exact, fiecare producător de energie este obligat să cumpere un astfel de certificat la fiecare tonă de carbon aruncată în atmosferă. Cum numărul certificatelor de emisii va fi mai mic, atunci prețul acestora va crește. Iar cum prețul va crește, acestea nu vor mai fi rentabile.

Juncker a propus noi norme de protecţie pentru ca alegerile de anul viitor

Comisia Europeană va lua măsuri împotriva celor care nu respectă statul de drept, anunţă Juncker

Concomitent, centralele pe gaze naturale sunt mai performante, deoarece necesită un număr de certificate de emisii de două ori mai mic decât cele pe cărbune la aceeași cantitate de electricitate produsă. Astfel, folosirea centralelor pe gaze va crește, pe când cele pe cărbune vor funcționa mai puțin, din cauza costurilor mai mari. De asemenea, centralele pe gaze sunt mai flexibile, putând porni mult mai rapid. Spre exemplu, un grup pe cărbune poate fi încărcat în șase ore de la primirea comenzii de pornire, pe când cele pe gaze pot porni aproape instant din cauza faptului că ”aurul albastru” este mult mai inflamabil.

Potrivit studiului, gazele naturale vor înlocui generarea de electricitate pe bază de biomasă, care nu va mai fi preluată cu prioritate în sistem. Recent, mai multe grupuri care militează pentru protecția mediului au acuzat Uniunea Europeană că folosirea biomasei duce, în fapt, la arderea pădurilor și pierderea biodiversității.

De altfel, atât producătorii eolieni, cât și cei fotovoltaici, vor pierde preluarea proritară în sistemul energetic. În acest moment, energia realizată de către producătorii ”verzi” este preluată cu prioritate în sistemele energetice, adică înainte tuturor celorlalte forme de energie. Abia după ce maximul de energie verde produs este preluat, dispeceratele ordonă preluare energiei convenționale, adică cea pe bază de cărbune, gaze sau nuclear.

”Trebuie ca producătorii eolieni și solari să urmeze, progresiv, regulile de piață și obligațiile jucătorilor convenționali în viitorul design al pieței”, spune Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ”Dispecerizarea cu prioritate nu este neapărat necesară și nu are sens în această lume nouă”, mai spune ea.

În fine, Comisia Europeană vrea să limiteze și emisiile centralelor care intră în producție pentru a echilibra cererea și consumul, ceea ce, mai departe, favorizează tot centralele pe gaze, spun David Buchan și Malcolm Keay de la Oxford Institute.

Tot mai multe gaze

Însă reducerea emisiilor vine cu un preț: folosirea tot mai mare a gazelor. Momentan, Europa împortă circa 30% din necesarul său de gaze din Rusia, de la Gazprom. Alte surse de gaze sunt Norvegia, dar și Qatar – care livrează gaze naturale lichefiate, și Algeria – care face livrări către Spania.

România își poate produce din surse proprii aproape întreaga cantitate de gaze naturale necesare, respectiv circa 11 miliarde de metri cubi pe an. Însă scăderea abruptă a prețului petrolului din 2014 încoace și deprecierea rublei rusești ca urmare a sancțiunilor internaționale au făcut gazul rusesc mai ieftin decât cel românesc.

De altfel, Gazprom a anunțat că livrările sale de gaze către Europa au crescut cu 11,9% în intervalul 1 ianuarie-15 decembrie, până la la 170 de miliarde de metri cubi.

Dependența de Gazprom, o problemă

Problema este că Rusia utilizează Gazprom pentru obținerea unor scopuri politice. În ultimii ani, Gazprom a stopat sau redus livrările de mai multe ori, în momente în care statul rus era implicat în confruntări internaționale. Gazprom a oprit livrările către Ucraina în 2006, 2009 și 2014. În vara anului 2014 Gazprom a scăzut livrările și către state precum România, Polonia, Austria sau Ungaria, în urma anexării Crimeei de către Rusia și concomitent cu sprijinirea de către Moscova a rebelilor pro-ruși din Estul Ucrainei.

În acel moment, Gazprom argumenta că Ucraina a acumulat o datorie restantă exorbitantă, de 29,5 miliarde de dolari. Ucraina a refuzat să plătească și a dat în judecată Gazprom la Curtea de Arbitraj de la Stockholm.

Gazprom a scăzut livrările și către Belarus în perioadele în care se apropia renegocierea prețurilor de tranzit sau ale gazelor.

Mai mult, Rusia a venit cu tot felul de proiecte menite să ocolească Ucraina. Mai întâi a anunțat construirea Turkish Stream, prin care gazele naturale urmau să ajungă în Turcia, iar de aici să fie preluate de către clienții europeni dintr-un hub situat la granița cu Grecia.

Un alt proiect este Nord Stream 2, care urma să dubleze actualul gazoduct omonim, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică. Acesta este sprijinit de către grupurile germane Uniper și Wintershall, Engie (Franța), Shell (Olanda), dar și OMV (Austria) – principalul acționar al Petrom.

Arma energetică

Concomitent, și Turcia se judecă cu Gazprom în privința prețurilor. De altfel, cele două țări au avut un conflict politic mult mai pronunțat, după ce armata turcă a doborât un avion rus la granița cu Siria la finele anului trecut. În acel moment Rusia a oprit dezvoltarea gazoductului Turkish Stream, a oprit lucrările la o centrală nucleară construită în Turcia de către Rosatom și a impus sancțiuni în domeniul turismului și al importurilor de alimente din Turcia.

Din vara acestui an, după tentativa de stat eșuată din Turcia, relațiile dintre președintele rus Vladimir Putin și cel turc Recep Tayyip Erdogan s-au îmbunătățit vizibil, iar gazoductul Turkish Stream a primit undă verde de la autoritățile de la Ankara. Presa rusă a scris, însă, că Erdogan a fost avertizat de armata rusă asupra tentativei de puci.

Grupul Gazprom este investigat de către Comisia Europeană pentru abuz de poziție dominantă în Estul Europei. Gigantul rus ar putea fi amendat cu 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă 15 miliarde de dolari.